O parte dintre tinerii care ies de pe băncile facultăților sau chiar aflați încă în anii terminali cred că piața muncii nu le mai poate rezerva altceva decât luni de zile petrecute în căutarea unui loc de muncă, refuzuri din partea angajatorilor, joburi prost plătite sau interviuri la care primesc răspunsul "vă vom contacta noi". A devenit oare frica de a nu găsi un job un factor de "depresie" pentru cei peste 100.000 de tineri care își finalizează studiile superioare în fiecare an?"Am încercat să mă angajez la o editură, dar salariul oferit era de 450 de lei pe lună și ar fi trebuit să scriu câte patru articole pe zi. Nu știu ce voi face după terminarea facultății. Pe de-o parte, sunt conștientă și chiar sigură că după ce voi absolvi facultatea îmi va fi extrem de greu, dacă nu imposibil să îmi găsesc un loc de muncă. Pe de altă parte însă, în prezent încerc să nu mă gândesc atât de departe și nu pot spune că s-a instalat un sentiment de panică încă, dar știu că va fi dificil să îmi găsesc un loc de muncă în următorii ani", spune Andreea M., studentă în anul trei la Facultatea de jurnalism și științele comunicării din cadrul Universității din București.
Georgiana R., studentă și ea în anul trei în cadrul aceleiași facultăți, afirmă că, într-adevăr, are momente în care se gândește cu teamă la ceea ce îi va rezerva viitorul din punct de vedere profesional, dar speră că domeniul vast în care a decis să se specializeze va oferi locuri de muncă suficiente pentru cei care își doresc să lucreze.
"Sunt momente în care mă gândesc și îmi este teamă că după absolvire nu am să găsesc un loc de muncă sau că va trebui să muncesc pe un salariu mic. De asemenea, mă gândesc și la faptul că sunt mulți absolvenți de facultate în prezent, mai ales în domeniul în care eu aș vrea să lucrez. Dar este unul vast, care poate crea multe locuri de muncă și sper că nu va fi cazul să intru în panică", precizează ea.
Chiar și specialiștii consideră că există o oarecare stare de depresie în rândul tinerilor care se pregătesc să iasă pe piața muncii, în special din cauza necorelării pregătirii acestora cu cerințele mediului de afaceri.
"Există tineri care fac parte din acele familii în care li s-a spus că facultatea este singura modalitate prin care pot obține un loc de muncă bun. Însă atunci când dau nas în nas cu piața muncii observă că, în ciuda diplomelor pe care le au în CV, nu reușesc să se angajeze imediat, pentru că de multe ori specializările lor nu sunt corelate cu cerințele mediului de afaceri. Trăiesc de fapt într-un glob de sticlă", explică psihologul Bogdan Lucaciu.
Și Paloma Petrescu, fost secretar de stat în Ministerul Educației, spune că România se confruntă cu un deficit important de locuri de muncă țintite pe nivelul de pregătire al tinerilor, lucru ce duce fie la hotărârea lor de a pleca din țară, fie la acceptarea unor joburi care sunt sub nivelul de pregătire al acestora.
"Cunosc un tânăr absolvent de ASE foarte conștiincios și sociabil, deci un om care poate lucra în echipă, căruia i-a trebuit un an pentru a găsi un loc de muncă. Salariul nu este extraordinar, dar este mulțumit că face parte dintr-o companie destul de mare, care până la urmă îi conferă o anumită siguranță și îi dă încredere că poate să se dezvolte. Dar, așa cum am mai spus, a durat un an până să ajungă aici", adaugă Petrescu. De asemenea, ea mai spune că teama de a nu găsi un loc de muncă în prezent este tot mai acută printre absolvenți și din cauza faptului că există foarte multe locuri acreditate în facultăți, iar angajatorii nu pot oferi un număr egal de joburi.
De altfel, și statisticile arată că piața muncii mai are mult de recuperat la capitolul locuri de muncă, încă de acum patru ani, când în urma crizei s-au pierdut peste 600.000 de locuri de muncă.
Anul acesta, angajatorii nu au reușit să recupereze decât puțin peste 100.000 de joburi, adică 2,4% din numărul total de 4,3 milioane de salariați din prezent, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică (INS).
Dacă ești adaptabil, poți trece de bariera "sigur nu mă angajează nimeni"
Cu toate că sunt de părere că piața muncii nu vine în ajutorul tinerilor, specialiștii susțin că există și absolvenți de facultate sau chiar de liceu care încearcă să "țină piept" lipsei de locuri de muncă potrivite competențelor acestora.
"În general, cei care intră în astfel de «depresii» sunt acei tineri care nu se pot adapta nici trecerii de la liceu la facultate sau nu pot face față unor situații neobișnuite, se pierd, intră în panică și în primul an de facultate ajung la concluzia că nu le place ceea ce fac sau nu știu ce au de făcut în continuare și încotro trebuie să se îndrepte", precizează psihologul Bogdan Lucaciu. Pe de altă parte, spune el, sunt și tineri care nu se sperie de ceea ce se întâmplă de ani buni pe piața muncii și care reușesc să se adapteze la cerințele ei fie prin afaceri pe care le dezvoltă încă din studenție, fie prin dorința de a învăța și altceva, chiar din afara ariei lor de competență.
"Cei care sunt adaptabili încearcă să găsească o cale. Chiar dacă fac asta în mod haotic, ei dau piept cu realitatea pieței muncii", mai precizează Lucaciu.
Pe de altă parte, unii angajatori spun că deși există destule oferte de muncă pe piață, tinerii nu vor să lucreze fie din cauza volumului prea mare de muncă, fie din cauza salariilor care nu le îndeplinesc așteptările.
"Am avut o tentativă de a recruta studenți din anul patru, însă nu a vrut nimeni să lucreze. Într-adevăr, salariul nu era fabulos, varia între 400 și 500 de euro și era mult de muncă, dar nu a venit nimeni să spună că vrea postul respectiv. Este posibil ca în unele domenii tinerii să se teamă de faptul că nu vor găsi un job, dar în inginerie sunt foarte multe oferte din partea angajatorilor și foarte puțini absolvenți și studenți care le revendică", explică Stelian Negoescu, directorul general al ISCIR-CERT, companie care se ocupă de certificarea sistemelor de management și personal.
Lipsa ofertelor de muncă potrivite alungă studenții în străinătate
Din cauza insuccesului pe care mare parte din absolvenții de facultate îl au atunci când își caută un loc de muncă, există un procent destul de important al tinerilor care aleg să plece în străinătate, spune Paloma Petrescu, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Educației.
"Nu spun că este un lucru rău, au dreptul să facă asta, au dreptul să își seteze niște obiective înalte, însă nu toți ajung să lucreze pentru salarii mai mari sau pentru condiții de muncă mai bune. Sunt destule cazuri în care odată ajunși în străinătate ei se angajează ca spălători de vase, doar pentru că salariul este mai mare decât ceea ce ar putea obține în țară. Este păcat de timpul și de banii care se investesc în acești tineri și de faptul că îi educăm în țară pentru ca apoi ei să plece", afirmă Petrescu.
Deși atunci când a ales să se înscrie la Facultatea de Inginerie Aerospațială Alex nu se gândea că va fi nevoit să plece în afara țării după absolvire, în prezent nu are niciun dubiu că meseria îl va purta în străinătate, pentru că, spune el, acolo există o mare cerere pentru ingineri și salariile sunt mult peste cele din România.
"Nu cred că mai sunt în situația în care să spun că îmi este frică de faptul că după absolvire nu voi reuși să găsesc un loc de muncă în domeniu, pentru că am de gând să plec în străinătate, unde știu sigur că aș găsi un job și salariul mi-ar permite să trăiesc decent. Însă dacă nu m-aș fi gândit să plec după terminarea masterului, în prezent cred că aș fi fost destul de îngrijorat de viitorul meu profesional", explică tânărul de 23 de ani, student în primul an la masterul în structuri aeronautice și spațiale din cadrul Universității Politehnica din București.
0 comments :
Trimiteți un comentariu