Slăbită după trei ani de criză, Uniunea Europeană se va confrunta cu noi conflicte interne săptămâna aceasta, când liderii blocului comunitar se întâlnesc la Bruxelles pentru o nouă rundă de negocieri asupra bugetului pentru perioada 2014-2020. Discuțiile anterioare au evidențiat diviziunile dintre țările pro și anti-austeritate, și dintre țările avantajate și dezavantajate de următorul cadru financiar al uniunii."Nimeni nu va pleca mulțumit de la acest summit dacă se întâmplă să găsim o soluție", a declarat un diplomat european pentru agenția AFP. Alocarea pentru cei șapte ani trebuie să satisfacă mai multe tabere din cadrul UE, care de multe ori se suprapun. Membrii UE se împart în state care vor cheltuieli mai reduse, cele care vor mai mulți bani, cele care doresc ca fermierii și regiunile mai sărace să primească în continuare subvenții, și cele care vor ca cercetarea și inovația să primească mai multe fonduri. Negocierile vor fi complicate și de faptul că fiecare stat membru are drept de veto asupra bugetului.
Statele din sud și est nu vor să piardă banii pentru agricultură sau coeziune
Cel mai nou proiect de buget, propus de președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a încercat să pună bazele unui compromis, prevăzând economii de 80 miliarde de euro față de bugetul de 1.000 miliarde de euro, gândit de Comisia Europeană. Planul lui Van Rompuy protejează alocările UE pentru domenii precum cercetarea și infrastructura de energie, în defavoarea domeniilor tradiționale ca agricultura, lucru care este pe gustul țărilor europene din nord, pentru care actualul cadru bugetar comunitar este învechit, notează Thomson Reuters.
Însă propunerea lui Van Rompuy nu a mulțumit niciun membru UE. Planul a fost respins imediat de Franța, cel mai mare beneficiar de subvenții pentru agricultură. Reducerile de fonduri pentru coeziune au fost de asemenea criticate de statele mai sărace ale UE, printre care și România. Premierul Victor Ponta a declarat că reducerile sunt inacceptabile și a amenințat că România își va utiliza dreptul de veto dacă propunerile lui Van Rompuy sunt adoptate.
Premierul polonez Donald Tusk s-a plimbat des în ultima perioadă pe la Bruxelles și Berlin, făcând lobby pentru "Prietenii Coeziunii", un grup de 17 țări care primesc cea mai mare parte din aceste fonduri, destinate micșorării discrepanței dintre statele dezvoltate din UE și cele mai noi. Într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Angela Merkel, Tusk s-a arătat optimist că statele membre vor reuși să ajungă la o înțelegere, notează EUObserver.
"Germania dorește reduceri substanțiale, dar Polonia crede că acestea ar trebui să fie mai echilibrate, pentru a proteja mecanismul de creștere care este politica de coeziune", a spus premierul polonez.
Țările net contributoare vor să strângă punga și la Bruxelles
Unele state membre sunt de părere însă că tăierile de 80 miliarde de euro propuse de Van Rompuy nu merg destul de departe. Pentru a reflecta politicile "de acasă" într-un context în care aproape toate guvernele au luat măsuri de limitare a cheltuielilor bugetare, Marea Britanie, Germania, Suedia și Olanda cer reducerea bugetului UE cu sume cuprinse între 100 și 200 miliarde de euro. "Propunerea revizuită face câțiva pași în direcția corectă dar nu este suficient. Avem nevoie de un model clar de limitare a subvențiilor agricole", a spus ministrul suedez de afaceri europene Birgitta Ohlsson.
Marea Britanie este considerată țara cea mai greu de mulțumit. Guvernul conservator de la Londra încearcă să-și împace membrii eurosceptici câștigând o reducere a contribuției nete la bugetul UE, dar nu cu prețul celebrului ramburs britanic. În valoare de miliarde de euro, acesta este returnat țării pentru a compensa pentru faptul că agricultura are o pondere mai mică în PIB-ul britanic decât în cazul altor state membre. Potrivit propunerii lui Van Rompuy, toate cele 27 de țări din UE ar finanța acest ramburs, inclusiv Marea Britanie, care astfel ar primi o sumă redusă cu 15%. Expirarea unui acord privind corecțiile din fonduri pentru dezvoltarea rurală, negociat de fostul premier Tony Blair în 2005, ar reduce rambursul britanic cu încă 13%.
Dacă liderii UE nu ajung la un compromis săptămâna aceasta, noi discuții asupra bugetului multianual vor începe la primăvară. Un plan B în caz că se întâmplă acest lucru ar putea fi opțiunea propusă de Londra, anume restrângerea perspectivei financiare a UE de la șapte la cinci ani. "Uitați-vă la ultimul buget UE. Contextul economic în care a fost aprobat bugetul în 2005 a fost dat peste cap de criza financiară", a declarat ministrul britanic al afacerilor europene David Lidington pentru revista germană Die Zeit.
Austeritatea nu a ajuns și la Bruxelles
În vreme ce funcționarii publici din Spania și Grecia ies în stradă cu miile pentru a protesta împotriva tăierilor de salarii, pensii și beneficii sociale, angajații instituțiilor europene nu o duc la fel de rău, relatează Thomson Reuters.
Un studiu pregătit pentru Comisia Europeană în 2009 a arătat că oficialii UE câștigă în general între 45.000 și 105.000 euro, mult mai bine decât media pentru angajații din administrațiile statelor membre, de 18.000 până la 50.000 de euro. În plus, funcționarii UE beneficiază de asigurări de sănătate și pensii generoase din partea uniunii, iar copiii lor merg la școli private în Bruxelles. Anul trecut, Marea Britanie, Franța și Germania au refuzat să aprobe majorarea salariului pentru funcționarii UE, iar Comisia Europeană a mers cu cele trei țări la Curtea Europeană de Justiție.
O dată pe lună, cei 754 membri ai Parlamentului European își mută ședințele la Strasbourg. Atunci, peste 5.000 de persoane călătoresc 350 km din Bruxelles în trenuri de mare viteză sau cu zboruri speciale, în timp ce mai multe camioane transportă documentele fiecărui europarlamentar de la Bruxelles la biroul din reședința franceză într-o clădire de 500 milioane de euro. Operațiunea costă UE 180 milioane de euro pe an. Anul acesta, Parlamentul a decis să renunțe la o ședință în Strasbourg și a fost dat în judecată de Franța.
Consiliul European își construiește un nou sediu fix lângă clădirea sa actuală, cheltuind 310 milioane de euro.
Beciurile instituțiilor UE cuprind aproape 47.000 de sticle de vin cu o valoare totală de 515.000 euro.
0 comments :
Trimiteți un comentariu