Cei 1,7-2 milioane de angajați români cu vârste cuprinse între 40 și 45 de ani, așa-numiții "decreței" născuți într-o perioadă de baby-boom generată de interzicerea avorturilor în timpul comunismului, vor ajunge peste 20 de ani la vârsta pensionării.În ultimii ani s-a tot discutat despre modul în care statul va reuși să le plătească pensiile având în vedere că numărul contribuabililor este semnificativ mai redus decât cel al pensionarilor. Cele mai recente date arată că la un număr de 5,3 milioane de pensionari există 4,3 milioane de salariați, iar deficitul la fondul de pensii crește semnificativ de la an la an, depășind în prezent 3 miliarde de euro. Statul cheltuiește anual pentru plata pensiilor aproximativ 10 miliarde de euro, adică 22-23% din bugetul consolidat. Cine va plăti peste 20 de ani pensiile "decrețeilor"?
"Decrețeii își vor plăti pensiile singuri prin contribuțiile pe care le fac acum prin pilonul al II-lea și al III-lea dar și pentru că vor munci mai mult timp", a spus Marian Preda, decanul Facultății de Sociologie și asistență socială din cadrul Universității București, la un seminar de profil organizat de Expert Forum.
Profesorul a adăugat că viitoarele pensii ale decrețeilor sunt puse sub risc și de dezechilibrul dintre cei care contribuie la sistemul de pensii de stat și cei ce consumă aceste fonduri. "România este într-o situație foarte specială. Avem o majoritate dependentă de stat care nu este activă. Aproximativ 5 milioane de persoane contribuie la sistemul de pensii de stat și avem restul de până la 19 milioane de persoane care consumă. În aceste condiții, oricât am dori noi să avem un sistem de pensii generos, nu se poate", a explicat Marian Preda.
Statistica arată că în șase ani în intervalul 2006-2011 ponderea cheltuielilor cu pensiile a urcat de la 6% la 8% în PIB. În același timp pensiile generau la sfârșitul anului trecut 56% din deficitul bugetului consolidat.
Organizația nonguvernamentală Expert Forum a pus pe hârtie șapte scenarii posibile pentru evoluția viitoare a sistemului de pensii din România în contextul îmbătrânirii populației. ONG-ul a făcut estimări de impact al mai multor decizii de ordin legislativ asupra sistemului de pensii, propuneri vehiculate ca posibilități de aplicare în viitor sub forma unor legi.
Astfel, rezultatele proiecțiilor arată că majorarea vârstei de pensionare în funcție de speranța de viață la 65 de ani este un scenariu care echilibrează financiar fondul de pensii pe termen lung și în același timp valoarea pensiilor urmând să evolueze în același sens ca și în actualul format. "Creșterea vârstei de pensionare cu speranța de viață este singurul scenariu care nu generează deficit", a spus Suzana Dobre, unul dintre autorii studiului. Datele Institutului de Statistică arată că speranța de viață se ridică la circa 69 de ani în cazul bărbaților, respectiv 77 de ani în cazul femeilor.
La polul opus, indexarea pensiilor în același ton cu evoluția salariului mediu și stabilirea unui raport de 45% între pensii și salariul mediu ar urma să genereze un deficit de 8,5% din PIB. "La orizontul de timp 2042 se va ajunge la un deficit de 8,5% din PIB, nivel care nu este sustenabil și care poate arunca în aer toată economia", a adăugat Suzana Dobre. Cu toate acestea, autorii raportului notează că transformarea în realitate a acestui scenariu are una dintre cele mai mici șanse de realizare.
Un alt scenariu cu impact negativ asupra evoluției viitoare a pensiilor este naționalizarea pilonului II. Raportul arată că naționalizarea sistemului de pensii private va duce la reducerea deficitului cu 1% față de proiecțiile făcute pe baza datelor din prezent, dar în acelați timp pensiile după 2032 vor coborî cu 33%.
Pe de altă parte, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, a spus că transformarea scenariilor generatoare de execedent sau echilibru în sistemul de pensii sunt direct dependente de creșterea forței de muncă românești.
"Echilibrul financiar în sistemul asigurărilor sociale este posibil doar prin creșterea numărului de contribuabili. De asemenea, trebuie lucrat la factorul demografic. Avem 2 milioane de oameni care lucrează la negru și companii de stat care nu își plătesc taxele către stat"
El a mai adăugat că reducerea contribuției la asigurările sociale este un o altă măsură ce ar urma să nu depășească stadiul de declarații având în vedere că o astfel de mișcare ar fi posibilă doar în condițiile creșterii bazei de impozitare. "Altfel diminuare CAS se va duce în deficit. Este și un cerc vicios pentru că oamenii se uită și la ce primesc în schimbul plății asigurărilor sociale".
0 comments :
Trimiteți un comentariu