Curtea de Apel București (CAB) arată, în motivarea arestării preventive a directorilor BRD Adrian Martiș și Andrei Nanu, că eliberarea acestora poate crea o reacție socială negativă, prin prisma funcțiilor deținute de aceștia și a prejudiciului uriaș provocat.CAB a dat publicității ieri motivarea deciziei prin care a emis mandate de arestare preventivă pentru 29 de zile pe numele directorilor BRD Adrian Martiș și Andrei Nanu, în dosarul fraudelor bancare estimate la 85 de milioane de euro.
În documentul citat, instanța notează că "în ce-i privește pe Adrian Martiș și Andrei Mihail Nanu, având în vedere amploarea activității infracționale, poziția pe care au ocupat-o în BRD, faptul că s-au folosit de funcția pe care o dețineau, având în vedere legătura cu ceilalți membri ai grupării, contribuția determinantă la producerea prejudiciului, faptul că au urmărit obținerea pe nedrept a unor sume de bani ce proveneau din contractele de creditare, se apreciază că fapta prezintă o gravitate deosebită și, date fiind elementele mai sus menționate, lăsarea în libertate a acestora este de natură să creeze o reacție socială negativă".
"Eliberarea ar pune la îndoială capacitatea instituțiilor statului de a avea o reacție promptă"
Fără a fi vorba despre funcția de exemplaritate, care este specifică pedepsei, și nu unei măsuri preventive, și în acord cu jurisprudența CEDO, ținând cont de gravitatea deosebită a faptei, de calitatea inculpaților și de prejudiciul impresionant cauzat uneia dintre băncile cele mai importante din România, "se apreciază că lăsarea lor în libertate ar pune sub semnul îndoielii capacitatea instituțiilor statului de a avea o reacție promptă și adecvată față de fapte penale de acest gen", mai notează instanța, în motivare.
Drept urmare, CAB consideră că "lipsa antecedentelor penale nu este de natură a determina concluzia lipsei de oportunitate a privării de libertate".
"Pe de altă parte, modalitatea în care inculpații au acționat - în disprețul normelor ce reglementează activitatea bancară și prin influențarea factorilor de decizie de la nivelul conducerii BRD Société Générale - pune în evidență și riscul reluării activității infracționale", mai arată judecătorul CAB ce a decis arestarea celor doi.
Referitor la Andrei Suditu, arată judecătorul, "se au în vedere poziția importantă pe care a ocupat-o în grupul infracțional, numărul mare al actelor materiale, contribuția importantă la producerea prejudiciului, ceea ce conturează existența pericolului pentru ordinea publică, inclusiv prin riscul reluării activității infracționale, având în vedere că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat anterior inclusiv pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune".
"Din aceste motive, se apreciază că atitudinea de recunoaștere manifestată de inculpat nu are un caracter preponderent față de celelalte aspecte mai sus menționate, pentru a putea justifica lăsarea sa în libertate. Nu este aplicabil nici principiul egalității de tratament juridic, având în vedere amploarea activității infracționale și antecedența penală a acestuia", mai arată instanța.
Arestații s-au folosit de poziția în bancă pentru a desfășura activitate infracțională
În privința Mariei Claudia Peter, judecătorul CAB "are în vedere gravitatea deosebită a faptelor, evidențiată de numărul mare al actelor materiale, de relația strânsă cu liderii grupului infracțional Martiș Andrei și Vasile Creștin, de contribuția la producerea prejudiciului, dar și de faptul că inculpata s-a folosit de poziția pe care o avea în bancă, așa încât, și pentru considerente ce țin de rezonanța socială negativă a unor asemenea fapte de prejudiciere a unei unități bancare chiar de către angajații acesteia, se apreciază că scopul prevăzut de articolul 136 Cpp nu se poate realiza, cel puțin la acest moment, prin lăsarea în libertate a inculpatei".
Cercetarea Mariei Peter în stare de libertate, mai notează CAB, nu se poate întemeia nici pe aplicarea principiului egalității de tratament cu alte persoane care sunt cercetate în cauza de față și care aveau atribuții similare în cadrul unității bancare, deoarece inculpata Peter este într-o situație diferită de aceștia, tocmai datorită amplorii activității infracționale, relației cu liderii grupului și implicării în sprijinirea grupului infracțional și prin alte modalități decât cele ce decurgeau strict din atribuțiile de serviciu.
În dosarul fraudelor bancare de 85 de milioane de euro, au fost arestate sâmbătă și duminică, la propunerea procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), 11 persoane, respectiv Adrian Martiș și Andrei Nanu, ambii directori la BRD, Andrei Suditu, Claudia Maria Peter (persoană care se afla în cercul foarte apropiat de relații al lui Vasile Creștin și care executa întocmai dispozițiile date de către cei doi directori din BRD), Daniel Sandu, Diana Mihaela Gireadă (evaluator), Sava Tipa, Ioan Repede, Alexandru Ploscaru, Bogdan Florin Dinu și Livia Bobu.
Luni, CAB a decis emiterea unor mandate de arestare în lipsă pentru Vasile Creștin, Constantin Irinel Militaru și Mihăiță Cătălin Rușitoru, numărul arestărilor ajungând astfel la 14.
Pentru alte nouă persoane, printre care Ioan Creștin și Marius Locic, CAB a dispus interdicție de a părăsi țara pe perioada cercetărilor. Pentru alte 21 de persoane, au fost emise, de asemenea, ordonanțe de obligare de a nu părăsi țara timp de 30 de zile.
În acest dosar, anchetatorii au făcut, în 13 decembrie, 48 de percheziții în București și în trei județe, fiind vizată o grupare coordonată de persoane influente din mediul de afaceri din Capitală care ar fi luat ilegal credite de la două bănci pentru 35 de firme cu sprijinul a șapte directori ai băncilor, prejudiciul fiind de 85 de milioane de euro.
"Sub coordonarea unor persoane influente din mediul de afaceri din municipiul București, învinuiții au realizat beneficii financiare substanțiale prin săvârșirea de fraude bancare, respectiv prin obținerea în mod ilegal de credite de la două unități bancare, pentru un număr de 35 de societăți comerciale controlate de către membrii grupului infracțional organizat", s-a arătat într-un comunicat de presă al DIICOT.
Procurorii susțin că membrii grupului infracțional ar fi fost sprijiniți de șapte directori generali sau directori comerciali ai unităților bancare, acuzați că ar fi coordonat procedurile de selecție a firmelor, ar fi dat avize pentru risc și ar fi aprobat creditele deși documentațiile firmelor nu întruneau cerințele legale. Totodată, gruparea ar fi fost sprijinită și de șase funcționari de la unitățile bancare, în cursul gestionării dosarelor de creditare.
0 comments :
Trimiteți un comentariu