În SUA, administrația condusă de președintele Barack Obama laudă de multă vreme potențialul uzinelor americane de a oferi joburi stabile și de calitate pentru clasa de mijloc, mai ales acum când economia are nevoie de ele cu disperare. Experții spun că dezvoltarea industriei din Statele Unite ar mai avea un avantaj important în fața concurenței, crearea unei economii mai inovatoare, scrie The New York Times.Tot mai mulți economiști, ingineri și lideri de business avertizează că decimarea forței de muncă din fabrici în ultimii 30 de ani a afectat mai mult decât Detroit, oraș cândva celebru pentru uzinele sale de automobile și simbol al industrializării Americii, sau "Rust Belt", regiunea din nord-est care a devenit un cimitir al uzinelor după ce în anii '70 fusese o zonă economică importantă. Ei atenționează că declinul industriei americane a slăbit capacitatea de inovare și de dezvoltare pe termen lung a țării.
"Ne-am pierdut avantajul inovator în sector după sector pentru că nu mai producem nimic aici", afirmă Mitzi Montoya, decanul colegiului de tehnologie și inovație de la Universitatea de Stat din Arizona.
Productivitatea stă în unitate
Experții susțin că în sectoarele care fabrică bunuri complexe, cum ar fi țesuturile vii obținute prin bioinginerie și nu becuri, companiile care asigură comunicarea între angajații din cercetare și cei din producție ar putea fi mai inovatoare decât cele care concep o schemă tehnică și o trimit în afara țării pentru ca produsul să fie asamblat de forța de muncă mai ieftină de acolo.
Mai mult, un grup compact de producători între care forța de muncă și ideile circulă liber este mai productiv și inovator decât dacă aceleași companii ar fi răsfirate în toată țara. O unitate din statul New York a General Electric oferă un bun studiu de caz. Într-o clădire de mărimea a patru terenuri de fotbal salariații produc baterii după o rețetă inventată la doar câțiva kilometri distanță de cercetătorii grupului. Apropierea dintre campusul de cercetare și fabrică îi permite companiei să testeze rapid prototipurile și să repare defectele bateriilor chiar pe linia de asamblare.
Ideea de bază a abordării integrate este de a combina proiectarea cu asamblarea, spune Michael Idelchik, vicepreședintele GE pentru tehnologii avansate, care deține el însuși mai mult de zece brevete de invenție. În loc să urmeze un proces secvențial în care privesc mai întâi la schemă și apoi să se gândească la fabricare, angajații GE le fac pe amândouă concomitent. "Noi vedem acest lucru ca un element-cheie dacă vrem să ne păstrăm avantajul competitiv pe termen lung", arată Idelchik.
Inovația are efect de cascadă
Însă nu toate businessurile sunt avantajate de îmbinarea cercetării cu producția, potrivit unui studiu realizat de Suzanne Berger de la Massachusetts Institute of Technology (MIT).
Companiile cu produse la începutul ciclului de viață par să obțină mai multe beneficii decât cele care au bunuri pe piață de ani buni. Același lucru este valabil și pentru companiile care produc bunuri complexe sau avansate tehnologic, de la medicamente noi la echipamente noi.
"Este vorba despre acele afaceri unde producția la scară comercială necesită o activitate științifică la fel de complexă ca atunci când produsul a fost dezvoltat inițial", arată Berger.
Relația dintre segmentele de producție și inovație la nivelul mai multor companii diferite are beneficii bine cunoscute. Prin ceea ce economiștii numesc "spillover", sau propagare, apropierea dintre activitățile industriale ale unor firme separate contribuie la îmbunătățirea capacității productive și inovatoare a întregii economii. De exemplu, când o mare întreprindere industrială, cum ar fi o fabrică BMW, se mută într-un oraș, celelalte fabrici devin mai productive și salariile cresc, potrivit unui studiu al economistului Michael Greenstone de la MIT. Cum economia americană a pierdut avantajele acestui efect multiplicator, mulți experți sunt îngrijorați de exodul de fabrici și joburi industriale din ultimii 30 de ani.
Odată cu fabricile, din SUA a plecat și know-how-ul tehnologic
Experții precizează că majoritatea acestor slujbe erau necalificate și reprezentau activități repetitive și din acest motiv nu sunt foarte dezirabile pentru forța de muncă americană. Totuși, în cazul multora dintre aceste joburi pierdute angajații efectuau o muncă mai "cerebrală", rezolvând probleme, nu doar urmărind o schemă. Deoarece competențele de inginerie care susțin inovarea într-o gamă largă de produse au plecat, de asemenea, peste hotare, Statele Unite nu mai pot ține pasul cu alte țări în sectoarele cu tehnologie de vârf, precum biotehnologia și nanotehnologia.
"Procesul de asamblare trece și el printr-o revoluție a inovației", spune Stephen Hoover, director general al PARC, divizia de cercetare a Xerox. "Nu mai este vorba despre patru milioane de oameni pe linia de producție, ci de câțiva angajați foarte calificați."
Oficialii de la Casa Albă au analizat argumentele și dovezile și s-au declarat convinși. "Un sector industrial sănătos este categoric legat de capacitatea țării noastre de a inova", spune un raport al Casei Albe publicat anul acesta. Administrația Obama a propus alocarea a miliarde de dolari unor măsuri diverse pentru a aduce joburile înapoi și a le păstra în SUA. Experții însă nu cred că inițiativa va avea vreun impact real.
Directorii companiilor din industrie știu clar ce vor: posibilități extinse de dobândire a statutului de rezident pentru absolvenții de facultăți științifice sau tehnologice, triplarea investițiilor guvernamentale în cercetare și dezvoltare, majorarea sprijinului pentru export și modificarea cadrului legislativ.
"Alte state se întrec în a crea un mediu legislativ atrăgător pentru companiile industriale", spune James Manyika, director al institutului McKinsey, care recent a publicat un raport asupra legăturii dintre industrie și inovație. "SUA pur și simplu nu au fost la fel de agresive ca alte țări."
0 comments :
Trimiteți un comentariu