Anul 2013 se anunță agitat pentru Fondul Proprietatea, care nici după ce statul a terminat despăgubirile cu acțiuni, nu a scăpat de riscul de a se contamina cu neregulile care au infectat sistemul de despăgubire a foștilor proprietari.Premierul a numit legea de înființare a fondului "cel mai mare rău pe care puteam să îl facem României" și a anunțat că vor fi verificate dosarele în baza cărora au fost date acțiuni la fond.
În luna aprilie expiră termenul până la care România, așa cum s-a angajat față de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, trebuie să adopte o lege prin care să rezolve despăgubirile persoanelor ale căror proprietăți au fost confiscate de regimul comunist, problemă pasată precum un cartof fierbinte de la o guvernare la alta în ultimii douăzeci de ani. Nu ar fi surprinzător ca actualul Guvern să ceară din nou o amânare de la CEDO, având în vedere că până acum nu a fost înaintată o soluție legislativă concretă, iar amânările au fost soluțiile la care au apelat și fostele administrații aflate la putere.
O primă soluție a fost Fondul Proprietatea (simbol bursier FP), înființat în 2005. Statul român a pus la bătaie acțiuni la cele mai valoroase companii din economie care au format portofoliul FP și pe care apoi le-a dat foștilor proprietari drept despăgubire. În șase ani statul a dat acțiuni de 14 miliarde de lei la fond la câteva mii de persoane, însă din cauză că procedura de despăgubire a fost viciată de funcționari publici corupți de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, puțini dintre cei care au primit acțiuni la fond sunt persoane îndreptățite. Statul și-a terminat acțiunile în 2012, însă au mai rămas de despăgubit câteva zeci de mii de persoane, efortul financiar ridicându-se la o sumă estimată la 16 miliarde de euro, sau 12% din Produsul Intern Brut.
Într-o emisiune la postul de televiziune România TV, premierul Victor Ponta a declarat pe 28 decembrie 2012 că cea mai gravă obligație de realizat în acest an este cea legată de restituiri:
"Domnul fost prim-ministru Ungureanu vorbea de 16 miliarde de euro, noi vorbim de mai puțin de 16 miliarde, pentru că se vor restitui în natură cele care se pot restitui în natură și s-au mai și verificat o parte din constatările care erau, evident, umflate. E vorba de multe miliarde de euro pe care nu putem să le restituim anul acesta, pentru că ar însemna, vă zic clar, o creștere a deficitului de trei-patru ori, ceea ce nimeni nu ar putea să suporte. E vorba de eșalonare și de un mod, până la urmă, în care chiar să putem să dăm acei bani înapoi, bani pe care, mă rog, nu i-a dat nimeni, nicio țară din estul Europei. Îi dăm noi, asta e. Nu se poate pune problema decât de eșalonare pe un termen important de ani și de reverificare a multora dintre dosare. Pentru că s-au făcut abuzuri și afaceri", potrivit cotidianul.ro
Începând din 22 decembrie, Autoritatea Națională de Restituire a Proprietăților, instituția care a gestionat despăgubiri de 3 mld. euro (numerar și acțiuni la FP) în ultimii șase ani, a trecut din subordinea Ministerului Finanțelor Publice în subordinea Guvernului și în coordonarea primului-ministru, prin Cancelaria primului-ministru.
Informații privind gravele nereguli din procedura de despăgubire au existat cu mulți ani în urmă, iar Ziarul Financiar a relatat despre aceste nereguli încă din 2010. În martie 2012, fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu a anunțat că a sesizat Parchetul cu privire la neregulile constatate în cadrul auditului realizat la ANRP, iar unul dintre vicepreședinți este anchetat pentru luare de mită, însă până acum nu a fost nimeni pedepsit.
De modul în care aceste grave nereguli vor fi îndreptate și corectate, iar vinovații pedepsiți depinde aplicarea viitoarei legislații în materie de despăgubiri de care va fi responsabilă tot ANRP, instituție guvernamentală asupra căreia pla-nează grave acuzații de corupție și de ineficiență. O nouă lege de despă-gubire fără rezolvarea neregulilor și pedepsirea abuzurilor din ultimii ani ar face ca istoria neagră din spatele Fondului Proprietatea să se repete. Mai ales că în luna mai va fi reluat procesul de emitere a titlurilor de despăgubire și a titlurilor de plată, suspendate de guvern timp de doi ani.
"Fondul Proprietatea, care acum este sută la sută privat și care deține, uite am transferat din avuția națională către o zonă privată, am transferat 20% în medie, din tot ceea ce înseamnă companiile strategice. Legea 247/2005, din punctul meu de vedere, a fost cel mai mare rău pe care puteam să îl facem României, dar nu mai putem să îl mai întoarcem acum. Putem doar să găsim o soluție inteligentă de aplicare."
Legea 247/2005 de înființare a Fondului Proprietatea a fost semnată de guvernul Tăriceanu (PNL), un guvern de coaliție PDL-PNL. PSD-ul aflat în 2005 în opoziție și astăzi la guvernare alături de PNL a numit retrocedările un moft. Astăzi, după ce statul și-a terminat acțiunile la fond, iar Proprietatea este controlat de fonduri străine de investiții, o verificare și eventuală anulare a unor despăgubiri incorect acordate, drept măsură reparatorie pentru faptul că statul a plătit fie prea mult, fie unor persoane neîndreptățite, ar putea pune presiune pe Fondul Proprietatea și pe administratorul Franklin Templeton, oricum ținuți în corzi de zecile de procese deschise de acționarul justițiar Ioana Sfîrăială.
Statul a predat fără să vrea controlul fondurilor străine de investiții deși sloganul sub care a funcționat mult timp fondul a fost că "Fondul Proprietatea este al proprietarilor". Fondurile au cumpărat acțiuni la fond la un discount și de 60% raportat la valoarea activelor din portofoliu, mai întâi de pe piața "gri" și apoi de pe bursă. Astăzi, fondul american de hedging Elliott Associates este cel mai mare acționar cu aproape 15% din capitalul FP. Elliott cere vânzarea companiilor din portofoliul fondului și distribuirea banilor către acționari. Statul nu ar încasa nimic din lichidarea portofoliului FP, din care fac parte acțiuni la Petrom, Romgaz, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, pentru că nu mai deține decât o participație reziduală. Pe de altă parte, Romgaz, Hidro și Nuclearelectrica reprezintă companii strategice pentru economie pentru că asigură jumătate din producția națională de gaze, respectiv jumătate din necesarul de energie, orice modificare în structura acționariatului putând avea un impact asupra activității acestor companii.
0 comments :
Trimiteți un comentariu