Asfaltatori în țara fără șosele

Ce se poate face în România cu aproape o jumătate de miliard de euro?  Poți să cumperi 250.000 de hectare de teren arabil, să construiești 25 de hipermarketuri sau să achiziționezi 8.000 de apartamente de două camere în București. Sau îi poți plăti pe regii asfaltului, scrie revista Business Magazin.

NU ESTE DELOC O NOUTATE CĂ ROMÂNIA STĂ ÎN CONTINUARE CU CAPUL PLECAT ATUNCI CÂND VINE VORBA DE INFRASTRUCTURA RUTIERĂ. Cu doar 530 de kilometri de autostrăzi, România se străduie de câteva decenii să intre pe harta europeană a transportului rutier și să atragă astfel mai mulți investitori străini și mai mulți turiști. Nici drumurile naționale sau județene nu stau mai bine, în condițiile în care an de an intră în reparații capitale, iar saga gropilor pare a fi nesfârșită.

Cu toate acestea, statul continuă să plătească sute de milioane de euro pe șosele, fără rezultate imediate însă. Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) are anual un buget de 1,5-2 miliarde de euro, bani care se împart între constructorii români și cei străini care au contracte de șosele.

Și anul trecut cele mai importante 10 companii românești din domeniu au încasat, cumulat, circa 440 de milioane de euro de la CNADNR. Chiar dacă rezultatele financiare obținute în 2012 de companiile locale de construcții nu sunt încă publice, iar acestea evită în general să facă declarații în presă cu privire la businessul lor, sumele încasate de constructori de la compania de drumuri oferă o imagine cu privire la modul în care au evoluat anul trecut afacerile asfaltatorilor.

Dorinel Umbrărescu, care controlează constructorul băcăuan Spedition UMB, a rămas și anul trecut lider la capitolul încasări de la compania de drumuri. Circa 145 de milioane de euro au intrat în conturile firmei sale pentru proiecte precum autostrada Timișoara-Lugoj, autostrada Moara Vlăsiei-București, deszăpeziri sau centura municipiului Rădăuți. De altfel, Umbrărescu a fost în ultimii ani liderul incontestabil al regilor locali ai asfaltului, câștigând an de an contracte de sute de milioane de euro care i-au adus și profituri pe măsură. În 2011, spre exemplu, Spedition UMB a avut un profit net de aproape 40 de milioane de euro la afaceri de aproape 190 de milioane de euro.

Citiți alte detalii în Business Magazin

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Andreea Neferu