Rezistența la criză a făcut din Germania un miraj și o Mecca pentru imigranții din țările europene, mai ales cele afectate de șomaj extrem, dar când aceștia ajung acolo au parte de surprize și tot mai mulți muncitori necalificați se plâng că muncesc prea mult și sunt plătiți prea puțin.Uniunile sindicale cer introducerea unui salariu minim de 8,50 euro pe oră, în condițiile în care Germania, cea mai mare economie europeană, nu are un salariu minim pe economie.
Numărul imigranților din Germania crește continuu. Imigrația netă a urcat de la 128.000 de persoane în 2010 la 340.000 anul trecut, cei mai mulți imigranți venind din țările din sudul Europei, puternic afectate de criza datoriilor, scrie agenția Thomson Reuters.
În timp ce în restul Europei atenția este îndreptată către salariile și bonusurile enorme primite de executivi, germanii sunt nemulțumiți de condițiile dificile de muncă care se fac simțite în anumite sectoare ale economiei după implementarea reformelor pentru flexibilizarea pieței muncii în 2005.
De atunci, rata de angajare a crescut, iar acum rata șomajului ajustată sezonier este de 6,8%, printre cele mai mici de după reunificarea țării, notează Financial Times. În plus, numărul locurilor tradiționale de muncă, pentru care angajatorul plătește contribuțiile la asigurările sociale, a crescut cu peste 7%, iar numărul așa-ziselor locuri de muncă atipice a crescut cu o cincime – germanii au anumite locuri de muncă scutite de taxe și care oferă un salariu de aproximativ 450 euro pe lună. Pe această piață atipică lucrează circa 900.000 de persoane.
Un exemplu pentru înrăutățirea condițiilor de pe piața muncii din Germania este cazul Sabrinei Decker, angajata unui call-center. Ea câștiga la început 1.100 euro pe lună, însă recent angajatorul a forțat-o să semneze un nou contract conform căruia este plătită cu 40 eurocenți pentru un apel procesat. Decker lucrează câte 12 zile consecutiv și apoi are două zile libere, la un salariu mai mic de 1.000 euro.
Posturile slab plătite din Germania reprezintă în prezent 22% din piața forței de muncă, la fel ca în Marea Britanie, cu două puncte procentuale mai mult decât în 2006 și cu cinci puncte procentuale peste media UE, potrivit datelor Eurostat.
Doar țările est-europene au o rată mai mare a salariaților slab plătiți.
„Salariile mici ajută muncitorii necalificați să își găsească de lucru. Însă vor apărea probleme sociale reale dacă acestor persoane nu li se dă șansa să avanseze și rămân blocați în condiții precare de muncă“, a spus Eric Thode de la think tank-ul Bertelsmann Foundation.
Cabinetul cancelarului Angela Merkel a aprobat luna trecută noi reglementări în privința imigrației care vor intra în vigoare începând cu 1 iulie și prin care Germania deschide piața muncii și cetățenilor din afara UE.
Berlinul încearcă astfel să rezolve problema lipsei de forță de lucru calificată.
Angajatorii germani vor putea recruta asistente medicale, electricieni, instalatori și alți muncitori calificați din afara UE dacă aceștia dețin calificările vocaționale necesare și dacă pe piața din Germania nu se gășeste personal pentru aceste locuri de muncă. Muncitorii calificați reprezintă al doilea pilon care stă la baza pieței muncii din Germania.
De asemenea, în urmă cu șase luni guvernul german a deschis piața muncii și către specialiști IT, igineri, doctori și personal înalt calificat din afara blocului comunitar.
Uniunile sindicale din sectorul serviciilor și al restaurantelor, Verdi și NGG, au lansat o campanie pentru introducerea unui salariu minim la nivel național de 8,5 euro pe oră, măsură la care guvernul s-a opus, susținând că aceasta ar încălca practica de succes din Germania de a lăsa negocierile salariale pe seama patronatelor și a sindicatelor, fără intervenții politice.
0 comments :
Trimiteți un comentariu