Cancelarul german Angela Merkel, însoțită de președintele francez François Hollande, s-a întâlnit ieri la Varșovia cu premierii Poloniei, Ungariei, Cehiei și Slovaciei - Grupul de la Vișegrad - pentru a discuta despre o integrare mai strânsă a Uniunii Europene. România și Bulgaria nu au fost invitate. Aceasta a fost prima dată când liderii Germaniei și Franței, cuplul dominant în deciziile Europei, au participat la discuțiile Grupului de la Vișegrad.Reuniunea ar putea reprezenta un semn că Merkel își întoarce atenția spre Est cu planurile de a îmbunătăți competitivitatea Europei în condițiile în care Marea Britanie amenință tot mai dur cu ieșirea din UE, scrie Bloomberg. Trebuie remarcat însă că Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia sunt principalele piețe de export din Europa de Est ale Germaniei, iar întâlnirea vine într-un moment în care Berlinul se opune cu hotărâre intrării României în zona de circulație liberă Schengen. Statele Grupului de la Vișegrad fac parte din spațiul Schengen.
„Aliații Germaniei în criza din zona euro nu sunt prea numeroși“, a remarcat Kai-Olaf Lang, analist la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Siguranță.
Merkel îndeamnă aproape toate țările din Europa să urmeze exemplul Germaniei din anii 2000 în reducerea costurilor salariale în încercarea de a îmbunătăți competitivitatea economică a unei regiuni care trece prin cea mai gravă criză financiară de după cel de-al Doilea Război Mondial. Germania și-a îmbunătățit competitivitatea globală cu 22,5% din 1999, în timp ce pentru Franța indicatorul a urcat cu doar 1,2%.
Țel comun cu agende diferite
Merkel și Hollande s-au angajat să elaboreze un plan pentru îmbunătățirea competitivității înaintea summitului UE din iunie. În pofida țelului comun, cei doi lideri au plecat la Varșovia cu agende diferite. În timp ce Berlinul a subliniat că întâlnirea se va concentra pe competitivitate, creștere, zona euro și viitorul UE, oficialii francezi au spus că un pact pentru competitivitate nu este o prioritate. Diferența de ton evidențiază divergențele dintre Germania și Franța care au determinat-o pe Merkel să caute noi aliați și să facă din premierul polonez Donald Tusk un partener al Berlinului. Ea a lăudat sprijinul acestuia din 2011 pentru pactul bugetar prin care statele s-au angajat să respecte norme mai stricte de rigoare fiscală și a încurajat Polonia, cel mai populat stat dintre cele foste comuniste din Europa de Est, să adopte moneda euro.
„Vrem să rămânem un partener stabil și de încredere în Europa, pentru Europa și, desigur, vrem să contribuim la stabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Reduceri de costuri și o abordare macroeconomică prietenoase cu industria și afacerile - aceasta credem noi că este calea de urmat“, a afirmat Tusk.
Iar drumul urmat până acum de Polonia pare unul sigur. Economia poloneză este singura din UE care nu a intrat în recesiune în ultimii 20 de ani și continuă să crească în pofida crizei datoriilor și recesiunii din zona euro.
Chiar dacă prin sângele economiei poloneze circulă mult capital german, Polonia nu s-a sfiit la negocierile privind bugetul pe termen lung al UE să lupte cu tărie pentru fondurile
ce-i revin chiar dacă Germania a insistat pentru un buget auster. Nici Cehia nu s-a sfiit să înfrunte Germania când a refuzat să semneze pactul bugetar al UE din cauza responsabilităților prea mari și a faptului că statele din UE care nu fac parte din zona euro nu primesc statutul de observatori la toate reuniunile Eurogroup și summiturile legate de zona euro. La data refuzului existau, de asemenea, incertitudini legate de ratificarea documentului, având în vedere că președintele eurosceptic Vaclav Klaus a declarat că nu acceptă tratatul. Însă premierul Petr Necas nu a exclus ca pe viitor pactul să fie semnat și de Cehia. Pactul bugetar este ideea Germaniei.
Polonia, între ciocan și nicovală
Polonia, Germania și Franța sunt parteneri în „Triunghiul Weimar“, un grup care are ca scop promovarea cooperării strategice dintre cele trei țări. Însă pentru Polonia interesele economice și cele strategice sunt conflictuale. Polonezii apreciază insistența Berlinului pe consolidare fiscală și liberalizare - lucruri care nu-i plac Franței - și capitalul german care intră în țară, dar sunt îngrijorați că răcirea relațiilor franco-germane ar determina Berlinul să formeze o alianță cu Moscova, scrie The Prague Post. Pentru că s-a angajat să renunțe treptat la energia nucleară, Germania va depinde tot mai mult pe importurile de gaze naturale din Rusia. Construirea gazoductului rusesc Nord Stream nu poate decât să alimenteze teama că Germania își îmbunătățește relațiile cu Rusia și lasă neprotejate statele vecine care depind chiar mai mult de gazul rusesc. Dacă vreunul dintre statele est-europene se angajează în dispute cu Rusia, este foarte puțin probabil ca Germania să le apere interesele când chiar ea nu-și permite suspendarea fluxului de gaze. De aceea, Polonia nu-și poate permite să fie un avocat al austerității germane și să piardă astfel un aliat ca Franța. Un semnal că Polonia nu va permite presiuni externe a venit în februarie anul trecut, când ministrul de externe Radoslaw Sikorski a declarat că nemții „nici măcar nu ar trebui să încerce“ să obțină hegemonia în Europa, deoarece țara sa „atrage automat aliați“ când vecinii din Vest „devin prea mari pentru propriii bocanci“.
Ungaria vrea să-și orienteze exporturile către Est
Ungaria intenționează să-și impulsioneze exporturile către China, Rusia, Balcanii de Vest, Orientul Mijlociu, Caucaz și Africa pentru a sprijini creșterea economică și studiază modelele economice axate pe muncă ale acestor regiuni, a afirmat un oficial guvernamental citat de The Wall Street Journal. Construirea unei „societăți axate pe muncă“ va fi esențială pentru depășirea actualei crize, a afirmat Peter Szijjarto, secretar de stat responsabil cu comerțul extern. Pentru ca economia ungară să revină pe creștere, guvernul a tăiat taxele pe muncă și impozitele companiilor, a încercat să reducă birocrația și să facă politicile economice mai predictabile, a mai spus oficialul. De când partidul de guvernământ Fidesz a câștigat detașat alegerile parlamentare în 2010, guvernul de la Budapesta a fost criticat pentru măsurile neortodoxe, printre care suprataxarea sectoarelor dominate de companii străine și a băncilor, introduse pentru a stimula economia și reduce deficitul bugetar.
Radoslaw Sikorski, ministrul polonez de externe: Nemții „nici măcar nu ar trebui să încerce“ să obțină hegemonia în Europa deoarece Polonia „atrage automat aliați“ când vecinii din Vest „devin prea mari pentru propriii bocanci“
0 comments :
Trimiteți un comentariu