Mizăm pe faptul că în acest an vom avea parte de relansarea economiei. Fie și numai cu o creștere de 1,5-1,6 la sută. Ar merita, totuși, în 2013, să fie forțat și un salt calitativ al PIB-ului, care să fie adăugat sporului cantitativ. Fapt posibil numai dacă am obține o creștere economică bazată pe concurență, pe competitivitate și pe eficiență. Așa că, privindu-se în oglinda unei lumi în criză, obsedate de creșterea economică și de finanțarea ei, societatea românească se vede silită să găsească fără întârziere soluțiile pentru această problemă de primă urgență. Proiecție ce nu poate să facă abstracție de climatul politic, social, economic și psihologic din țară.E cert, performanța economiei românești s-a ameliorat deja. Subliniez însă că rămân multe de făcut în 2013 și în anii viitori pentru ca România să înregistreze mai multe valori adăugate în planul bunăstării. Căci, deși trenul creșterii economice a primit undă verde, sporul exporturilor fiind chiar remarcabil, trenul bunăstării stă la semafor. Suntem pe locul 26 din 27 de țări europene și mai avem de așteptat. Creșterea standardului de viață nu se va datora nici influxurilor financiare externe, nici aprecierii leului, ci, în ultimă analiză, creșterii productivității muncii și competitivității în economia românească. Încă avem de recuperat un handicap însemnat chiar față de țările din regiunea noastră, pentru a nu mai vorbi de nivelul mediu al Uniunii Europene. Salariile din România, cu deosebire, nu pot crește fără performanțe mai bune, fără eliminarea definitivă a binecunoscutelor „găuri negre“ din economie. Restructurarea se face incomparabil mai ușor în perioade de avânt economic. Dar și criza poate fi o provocare benefică. Bine ar fi să fructificăm această provocare cu înțelepciune și curaj.
Problema competitivității este în acest sens esențială. Fiindcă acolo unde competitivitate nu e – și la noi nu prea e! –, nici bunăstare nu poate fi. Să reținem însă, înaintea altor judecăți, faptul că țările din vârful clasamentului competitivității, între care Finlanda, sunt în vârf și în topul libertăților economice. Una fără alta nu merge.
Până la urmă, rolul pieței libere este fundamental în stimularea creșterii. La competitivitate însă nu se ajunge fără ca economia să înghită și medicamente amare. Or, la noi au fost și mai sunt căutate cu deosebire medicamentele ceva mai puțin amare. Reformele, bunăoară, s-au oprit de multe ori în fața porților întreprinderilor. Aici a fost problema. Liberalizările nu i-au atins multă vreme pe marii producători cu capital de stat. Inflația le-a dat iluzia supraviețuirii. Întreprinderile de stat au fost lăsate să-și continue jocul așa cum au fost obișnuite: să trăiască din prețuri mari, care să acopere costuri exagerate, producție rebutată, în timp ce oferta lor de mărfuri a rămas restrânsă.
Sau principalele motoare în stare să pună economia în mișcare: concurența și piețele libere. Ambele au fost puse încet în funcțiune. Societatea românească a suportat și suportă încă mari pierderi ale companiilor de stat. Multe greu de cuantificat. Boala s-a extins și la multe dintre companiile cu capital privat. Așa nu vom avea competitivitate. Mai departe, românii nu vor avea bani mai mulți dacă nu vor fi create noi locuri de muncă, nu vor crește productivitatea, performanțele economice și nu vom obține mai multă eficiență în economie. Mai ales că țara și-a epuizat o bună parte din resurse în câteva încercări disperate de a ridica traiul populației mai presus de puterile noastre. Ne-am ales mai întâi cu scăderea nivelului de viață, apoi cu o creștere înceată a bunăstării, începând din anul 2000.
Vrem acum să vedem, în fiecare clipă, cât sunt de competitive companiile românești? Asta va fi posibil numai cu piețe bine organizate, dominate de concurență, care să spună adevărul. Dacă însă vom vrea să aflăm minciuni, le vom putea obține prin strangularea în continuare a competiției. Important însă este să avem o competiție economică adevărată, cu rezultate stabilite de piață și nu în birouri. Numai așa vom ști, cu adevărat, cine e competitiv și cine numai mimează competitivitatea.
0 comments :
Trimiteți un comentariu