Din depozitele constituite în Cipru la Bank of Cyprus de organizațiile de caritate, instituțiile private de învățământ și de asigurători, entități excluse din planul inițial de „bail-in“ prin care guvernul vrea să restructureze și să salveze sistemul bancar supraponderal, statul va confisca aproape 28%, potrivit unui anunț al băncii centrale.Decizia are scopul de a reduce impactul pe care confiscarea economiilor îl are asupra deponenților prin lărgirea bazei asupra căreia vor fi efecutate confiscările, dar arată că de acum încolo niciun depozit nu mai este intangibil, indiferent cui aparține.
Acordul încheiat de Cipru cu FMI, UE și BCE pentru primirea unui pachet de bailout de 10 miliarde euro prevede lichidarea băncii Laiki, a doua ca mărime din țară, și confiscarea a 60% din depozitele neasigurate mai mari de 100.000 euro constituite la Bank of Cyprus, cea mai mare bancă cipriotă, scrie agenția Thomson Reuters. „Pierderile“ vor fi transformate în acțiuni pentru consolidarea capitalului băncii. Aceasta va primi creditele rentabile mai mici de 100.000 de euro ale Laiki.
Instituțiile private de învățământ sunt un subiect sensibil în Cipru în condițiile în care părinții fac, în mod tradițional, sacrificii mari pentru a-și trimite copiii la școli private, scrie Cyprus Mail. Degradarea sistemului educațional privat și avantajele pe care o educație în limba engleză le aduce pentru formarea unei cariere profesionale îndreptățea aceste sacrificii. Astfel, învățământul privat s-a extins în ultima decadă, ajutat de boom-ul economic din anii 2000 și de copiii rușilor și britanicilor stabiliți în Cipru.
Taxele percepute de universitățile private din Cipru nu sunt deloc mici, ajungând în medie la 9.000 de euro pe an. Spre comparație, aceste taxe școlare se ridică la 10.500 de euro pe an în Marea Britanie, dar chiriile mai mari și în general costul vieții mai ridicat din străinătate făceau mai avantajos studiul în universitățile private din Cipru. Situația se va schimba, deoarece din cauza fondurilor pierdute prin confiscare școlile private vor fi nevoite, probabil, ori să majoreze taxele, ori să asigure servicii de o calitate slabă. Iar educația și pregătirea sunt un elemente esențiale în orice strategie de reorientare economică de genul celei spre care este împins Ciprul.
O tranziție periculoasă
Restructurarea sistemului bancar și pierderea statutului de paradis fiscal pun în pericol mii le locuri de muncă legate de afacerile de international banking din Cipru, notează Forbes. Avocați care înființează companii, care pregătesc documentele pentru credite și contracte, care supraveghează achizițiile și consiliază sau pledează în litigiile comerciale vor rămâne fără loc de muncă.
Pe lista viitorilor șomeri intră profesioniști precum contabilii, bancherii și consilierii financiari. Arhivarii, personalul IT, personalul de secretariat vor dispărea și ei. Toate aceste disponibilizări vor avea ca efect mai puține cumpărături, mai puține ieșiri la teatru sau la film, în general mai puține cheltuieli. Astfel, hotelurile, restaurantele, magazinele, operatorii turistici vor pierde milioane de euro. Aceste pierderi, combinate cu economiile confiscate din bănci, sunt o rețetă de recesiune severă.
Potrivit estimărilor troicii creditorilor internaționali, economia cipriotă se va contracta cu 12,5% în următorii doi ani, pe măsură de sistemul bancar, acum de cinci ori mai mare decât PIB-ul țării, va fi demontat, notează The New York Times. Cum creditorii și-au majorat deja estimarea privind costul bailoutului Ciprului de la 17 miliarde euro la 23 miliarde euro, este posibil ca si scăderea economică să fie mai mare decât s-a calculat inițial. Recesiunea din Grecia întărește această idee.
Primăria capitalei Ciprului cere ca depozitele să-i fie scutite de confiscare
Primarul Nicosiei Constantinos Yiorkadjis a cerut guvernului să scutească depozitele municipalității de la confiscare doarece planul de bailout pune în pericol buna funcționare a serviciilor pe care le asigură, scrie Cyprus Mail. „Majoritatea depozitelor primăriei sunt la Laiki și Bank of Cyprus și există riscul ca, în pofida eforturilor noastre, să nu ne putem respecta responsabilitățile“, a avertizat Yiorkadjis. Spre exemplu, municipalității i-ar putea fi imposibil să colecteze și să depoziteze deșeurile menajere, ceea ce ar putea pune în pericol sănătatea locuitorilor capitalei. De asemenea, lipsa fondurilor ar putea pune în pericol siguranța publică în condițiile în care semafoarele și iluminatul public nu vor putea fi întreținute. „Proiectele de dezvoltare sunt, de asemenea, în pericol deoarece contribuția noastră financiară a fost înghețată și o mare parte din aceasta va fi tăiată“, a mai spus primarul capitalei cipriote.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu