Birocrații de la Bruxelles par să fi acceptat, după trei ani de criză, că austeritatea a ajuns la limita suportabilității din partea societății, dar aceasta după ce costurile sociale ale tăierilor bugetare aduc unele țări în situații fără precedent în istoria modernă. În Spania populația a scăzut pentru prima dată în ultimul veac și jumătate, iar grecii și-au pierdut o treime din veniturile disponibile pentru cheltuieli.Tăierile bugetare au fost timp de trei ani în centrul strategiei prin care zona euro încearcă să iasă din criza datoriilor suverane. Dar din cauza acestei strategii guvernele reduc ajutoarele sociale, ridicând astfel riscul sărăciei, statul și companiile își concediază angajații, populația cheltuiește mai puțin, iar speranța tinerilor să-și găsească loc de muncă scade.
„Deși cred că această politică este, în mod fundamental, corectă, cred că și-a atins limitele. Pentru a avea succes, o politică nu numai că trebuie proiectată corect, dar trebuie să fie și sprijinită de politicieni și societate“, a declarat președintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barosso. El a recunoscut că austeritatea din Europa a atins limitele suportabilității din partea societății.
Nivelurile record ale ratei șomajului și răbufnirile de violență din Europa de Sud forțează regândirea strategiei anticriză, accentul punându-se acum pe creștere economică, scrie agenția Thomson Reuters. Un subaltern al lui Barosso, Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice și monetare, a indicat că Bruxellesul va deveni mai flexibil în privința țintelor bugetare stabilite pentru statele din UE.
Declarația lui Barosso este cea mai recentă dintr-o serie de comentarii publice care arată că va urma curând o schimbare în politicile economice europene.
De asemenea, aceasta coincide cu publicarea unor noi date ce sugerează că programele prin care se încearcă cele mai agresive tăieri bugetare au și cel mai mic succes. FMI și SUA le-au cerut guvernelor din zona euro să apese pedala de frână a austerității, avertizând că încăpățânarea în a reduce cheltuielile împiedică revenirea economiei globale și riscă să fie letală pentru pacient, notează The Wall Street Journal.
Austeritatea împiedică deja de cinci trimestre creșterea economică în zona euro și are ca efecte secundare tocmai afecțiunile pentru care este prescrisă. În Spania, în pofida creșterii taxelor și reducerii cheltuielilor, deficitul bugetar a ajuns anul trecut la cel mai ridicat nivel din UE, de aproape 11% din PIB, și peste estimarea CE, de 10,2%. Ținta UE este de sub 3% din PIB. Germania a înregistrat un mic surplus bugetar.
De asemenea, povara datoriilor suverane ale țărilor din zona euro a atins nivelul record de 90,6% din PIB.
Austeritatea agresivă face ca săracii să devină și mai săraci
Tot datele oficiale ale Uniunii Europene arată și consecințele sociale ale austerității. Unul dintre efecte este că numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie crește, iar cei mai vulnerabili sunt copiii.
Una dintre cele mai îngrijorătoare consecințe ale accentuării sărăciei este traficul de ființe umane și exploatarea forței de muncă, iar aceasta deoarece în perioadele de instabilitate economică și incertitudine mulți oameni din regiunile sărace sunt dispuși să-și asume riscuri mai mari în căutarea oportunităților de a-și găsi un loc de muncă și condiții mai bune de viață. În plus, excesul de forță de muncă încurajează angajatorii să ofere condiții de lucru mai slabe și salarii mai mici.
Avocata Magdalena Sepulveda, raportor special al ONU pentru sărăcie extremă și drepturile omului, sugerează că în unele state măsurile de austeritate „sunt pur ideologice“, iar guvernele folosesc scuza crizei financiare „pentru a implementa o anumită agendă“, scrie The Guardian. Guvernele au puterea de a-și decide politicile economice, dar au și obligația respectării drepturilor omului.
„Mecanismul și rezultatul acestor măsuri încalcă drepturile omului“, apreciază Sepulveda. Ea scoate în evidență măsurile de austeritate proiectate și implementate fără a se urma principiul democratic al participării.
Spania se vede depopulată pentru prima dată în cel puțin un veac și jumătate
Numărul rezidenților spanioli a scăzut cu 206.000, la 47,1 milioane, în condițiile în care creșterea șomajului și o perioadă de cinci ani marcată de recesiuni alungă imigranții în țările de origine sau spre destinații cu mai multe oportunități.
Aceasta este prima reducere a populației de când datele au început să fie contorizate de statisticile oficiale, în 1857. Principalele grupuri de imigranți, românii și marocanii, s-au restrâns anul trecut, scrie agenția Thomson Reuters.
În timpul lungii perioade de boom economic care s-a încheiat abrupt în 2008, imigranții au inundat Spania în căutarea unui loc de muncă în construcții. În perioada 2000-2010, numărul imigranților a crescut de la 924.000 la
5,7 milioane. Dar criza economică și financiară mondială a provocat prăbușirea pieței imobiliare, guvernul și-a redus cheltuielile cu protecția socială, iar rata șomajului a urcat la 26%. În aceste condiții mulți imigranți s-au întors acasă.
„Spania nu mai este atractivă deoarece nu mai are locuri de muncă“, a explicat demograful Albert Esteve la postul național de radio.
0 comments :
Trimiteți un comentariu