Europa a devenit terenul unei adevărate ofensive a Sudului contra austerității Germaniei. Cum va riposta Berlinul?

Miniștrii francezi trec peste autoritatea superiorilor lor și îl atacă pe can­celarul german Angela Merkel, ea fiind în ochii lor ultimul apărător al austerității europene, noul premier al Italiei s-a grăbit să spună că tăierile bugetare „nu mai sunt suficiente“, iar premierul spaniol a abandonat unilateral țintele de deficit bugetar și a exclus noi tăieri.

Europa pare să fie martora unei ofensive antiausteritate fără precedent pornită din Sud și întemeiată pe costurile sociale prea mari și pe dovezile că reducerile bugetare nu au efectele scontate. Însă terenul pe care se duce ofensiva a fost nivelat de o promisiune a Băncii Centrale Europene, instituție la finanțarea căreia Germania contribuie cel mai mult. Cum va reacționa Berlinul?

După apelul la ordine făcut de pre­mierul francez Jean-Marc Ayrault în urma unui text de o virulență rară al Partidului Socialist contra cancelarului Merkel, mi­nistrul consumului Benoit Hamon a declarat că „trebuie terminat cu politicile de auste­ritate în Europa“, iar Merkel este una dintre puținele persoane care încă mai cred că austeritatea funcționează.

„Este timpul să terminăm cu auste­ritatea în Europa. Doar Merkel, susținută de câteva țări din Nord, crede că austeritatea funcționează“, a afirmat Hamon într-un interviu acordat publicației britanice The Observer. El a explicat că Germania este singura economie care rezistă, și chiar se opune, demersurilor antiausteritate, scrie La Tribune.

Declarațiile vin după ce Partidul Socialist l-a adus pe președintele François Hollande în conflict cu Merkel printr-un text care-l acuză pe cancelar de „intransigență egoistă“ din cauza insistenței acesteia pe austeritate.

Merkel ar fi „cancelarul austerității“ care nu are altceva în minte decât pro­tejarea contribuabililor germani, balanța comercială a Germaniei și succesul în alegeri“. Textul „s-a scurs“ în presa franceză înainte a de a fi publicat și vine în contextul în care popularitatea lui Hollande este la cote minime, iar țara se confruntă cu un nivel record al șomajului.

După un prim moment de liniște, premierul Ayraut s-a distanțat de această ofensivă. „Prietenia franco-germană“ este indispensabilă pentru a găsi calea spre creștere“, a scris el pe contul său de Twitter.

Hollande scapă din mâini frâiele guvernului

Autoritatea lui Hollande este tot mai mult contestată în guvern. În urmă cu două săptămâni președintele le-a cerut miniștrilor să nu mai critice politicile economice ale țării. El a fost enervat de comentariile minis­trului reînnoirii industriale Arnaud Monte­bourg, care în Le Monde a criticat austeri­tatea europeană „impusă“ de Germania. În fața realității unei economii slabe și necom-petitive, Hollande s-a văzut nevoit să-și încalce promisiunea electorală de a retrage Franța și Europa de pe drumul austerității. Aceste dezbateri nu fac decât să submineze coeziunea și loialitatea în echipa guverna-men­tală a uneia dintre cele mai mari econo­mii europene.

Franța nu este singurul focar de revoltă fățișă contra austerității. Președintele Parla­mentului European, social-democratul ger­man Martin Schulz, a avertizat în publi­cația belgiană L’Echo că guvernele europene au mers mult prea departe cu austeritatea.  „La nivel național ne-am dus mult prea departe cu politicile de austeritate. Argu­mentul că prin reducerea bugetelor publice se întărește încrederea investitorilor este fals. Nicio eco­nomie națională nu se poate redresa fără o relansare susținută de investiții strategice“, a explicat el. FMI și OCDE au cerut, la rân­dul lor, Europei să nu mai insiste pe auste­ritate.

ONU spune că austeritatea din Grecia atacă drepturile omului

În Grecia, Parlamentul a adoptat duminică seară o lege care ratifică mai multe măsuri convenite cu instituțiile financiare internaționale, printre care și concedierea a 15.000 de bugetari până la sfârșitul anului viitor, potrivit Wall Street Journal. Acestea sunt cea mai recentă doză din austeritatea grecească pe care ONU o califică drept atac la adresa drepturilor omului.

Un studiu al organizației arată că o treime din populația Greciei trăiește cu un ve­­nit mai mic de 60% din cel median, indi­catorul oficial al pragului sărăciei. Venitul median este un indicator care desparte populația în două jumătăți egale în funcție de venit. Studiul atrage atenția că mai mult de un copil din doi se confruntă cu riscul sărăciei. O altă consecință a austerității cons­tatată de ONU este amplificarea sentimen­tului de xenofobie.

O ofensivă cu tunuri din lemn

Campania antiausteritate este cât se poate de reală, însă o mare parte din argumentele dezbaterii sunt false, scrie The Wall Street Journal. În spatele campaniei stă prezumția că răspunsul zonei euro în fața crizei reflectă o alegere politică a cărei bază intelectuală nu mai stă în picioare, în parte din cauza unor argumente de teorie aca­de­mică. În ultima vreme dezbaterile antiauste­ritate au fost animate de criticile aduse unui studiu al economiștilor Kenneth Rogoff și Car­men Reinhart care sugerează că da­toriile gu­ver­namentale mai mari de 90% din PIB sunt o povară pentru creșterea eco­nomică. Criticii spun că studiul are la bază calcule greșite.

Însă ceea ce a forțat mâna Europei pentru a urma calea austerității nu sunt teoriile academice, ci o amenințare cât se poate de reală, aceea a presiunii piețelor. Pentru țările de la periferia zonei euro care s-au confruntat cu costuri de finanțare mari sau care se bazează pe ajutor financiar extern pentru finanțarea deficitelor buge­tare consolidarea nu a reprezentat o alegere, ci o necesitate. În același timp, economiile de bază din zona euro au înțeles că nicio țară din uniunea monetară nu poate lua ca pe ceva sigur încrederea piețelor.

Presiunea piețelor s-a redus doar datorită promisiunii BCE de a face tot ce-i stă în putere pentru a apăra euro. Instituția s-a angajat să cumpere obligațiuni emise de statele care acceptă condițiile unor progra­me de bailout. Promisiunea a făcut ca randa­mentele țărilor în criză să scadă rapid chiar dacă economiile acestora continuă să se dete­rioreze.

Austeritatea îmbolnășvete Europa

ș

i SUA

Austeritatea are un efect devastator asupra sănătății europenilor și nord-americanilor, ducând la creșterea numărului de sinucideri, de cazuri de depresie, de persoane cu boli infecțioase și la limitarea accesului la medicamente și îngrijire, potrivit unor cercetători de la Universitățile Oxford și Stanford.

În timpul și după „Marea Recesiune”, perioadă caracterizată de austeritate, în Europa și America de Nord au fost diagnosticate peste 10.000 de sinucideri și până la un milion de cazuri de depresie legate de probleme care derivă din turbulențele economice, menționează studiul, descris de agenția Thomson Reuters.

În Grecia, decizii precum reducerea bugetelor pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu HIV au coincis cu o creștere de 200%, începând cu 2011, a numărului de contaminări cu acest virus. Tot în Grecia au fost înregistrate primele cazuri de malarie din ultimele decenii din cauza tăierii fondurilor pentru programele de exterminare a țânțarilor. În SUA, mai mult de cinci milioane de persoane au pierdut accesul la serviciile de sănătate în timpul celei mai recente recesiuni. „În final, ceea ce am demonstrat este că înrăutățirea sănătății nu este o consecință inevitabilă a recesiunii economice, ci o alegere politică”, este concluzia studiului.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru