Fosta fabrică de bere Ursus, unul dintre simbolurile Clujului, cu o istorie de 135 de ani, este transformată în aceste zile de către proprietari, compania Ursus Breweries, filiala locală a producătorului sud-african de bere SAB Miller, într-un imens morman de moloz.Ursus, brand care înainte de criză avea vânzări anuale de 1,4 milioane de hectolitri, adică 10% din piața de bere, majoritatea producției provenind de la fabrica din Cluj, a ajuns să fie produs acum la Timișoara, Brașov și Buzău la 500 km de Cluj.
România are acum numai 20 de fabrici, după ce în 1994 avea 125 de centre de producție. Închideri au fost atât în primii ani după Revoluție, dar și în ultima perioadă. Datele recente arată că 2010 a fost cel mai nefast an, când liniile de producție s-au oprit la Hațeg (fabrică deținută de Heineken), Blaj (fabrică deținută de Bergenbier) și la Cluj (fabrică deținută de Ursus).
România devine în aceste condiții singura țară din regiune în care numărul fabricilor de bere este în scădere. Cu toate acestea, producția și consumul s-au dublat față de 1999. Vânzările la PET au trecut de 52% din volumul total vândut. 99% din vânzările de bere provin din producția internă, exporturile și importurile fiind nesemnificative. Totodată industria de bere rămâne una foarte competitivă.
Ce se întâmplă la Cluj
Demolarea clădirilor unde a funcționat una dintre cele mai vechi fabrici de bere din România a fost demarată încă de la începutul lunii trecute, în condițiile în care Ursus Breweries a primit undă verde de la Primăria Cluj-Napoca.
În prezent, accesul în zonă este interzis, iar platforma Ursus este împrejmuită cu panouri mari, înfășurate cu plasă, care limitează vizibilitatea în interior, totul desfășurându-se cu discreție maximă. Doar camioanele încărcate cu moloz care ies pe poarta fostei fabrici de bere lasă locul unei priviri rapide spre șantierul din interiorul curții.
Decăderea, și pe urmă moartea acestui simbol al Clujului, a venit în luna noiembrie 2010, când Ursus a închis fabrica din Cluj, unitate care, potrivit companiei, avea costuri mari de operare.
Anterior, grupul închisese și centrul de producție de la Azuga, peste 300 de oameni fiind afectați în total de aceste măsuri de reorganizare. În prezent, Ursus Breweries a obținut și autorizația de demolare a corpurilor interioare ale fostei fabrici de la Cluj.
„Dezafectarea producției industriale la fabrica de bere din Cluj a început în urmă cu peste 2 ani din cauza lipsei de flexibilitate a locației fabricii. Fiind o unitate de producție în interiorul orașului, aceasta avea oportunități limitate de dezvoltare și costuri de operare mai mari, dificil de susținut în contextul scăderii pieței de bere din România din acel moment. Construcțiile industriale care sunt în curs de dezafectare ocupă un spațiu în interiorul orașului, spațiu care poate fi folosit mai eficient. Clădirile necesitau întreținere și supraveghere pentru a le asigura securitatea și siguranța, generând riscuri și costuri care nu se justifică. Credem că este atât în interesul companiei, cât și în cel al Clujului și al clujenilor ca terenul fostei fabrici să capete o nouă destinație generatoare de activitate și locuri de muncă“, a spus Diana Klusch, corporate affairs director al Ursus Breweries.
Ea a precizat că la momentul închiderii fabricii consumul era pe un trend descrescător și nu se punea problema mutării producției.
Reprezentanții Primăriei Cluj au spus că lucrările de dezafectare se ridică la peste 8,7 mil. lei (circa 2 mil. euro), fiind executate de compania clujeană SMZ Impex SRL. Compania apare pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice cu o cifră de afaceri în 2011 de peste 2 mil. lei (480.000 de euro) și cu un număr mediu de 14 angajați. Pe site-ul SMZ Impex, compania are în portofoliu mai multe lucrări de demolare a unor supermarketuri din Mediaș, Oradea sau Zalău.
„Compania Ursus Breweries a solicitat autorizația de desființare a construcțiilor de pe platforma Ursus din Cluj-Napoca la începutul acestui an, în luna ianuarie, iar noi nu am avut cum să ne opunem și să nu o eliberăm. Clădirile de acolo sunt bunul companiei, iar Ursus a luat decizia să le demoleze“, a spus Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca.
În urma lucrărilor de demolare Ursus Breweries rămâne la Cluj cu un teren, pe o suprafață de circa 1 hectar, pe care l-ar putea vinde sau dezvolta aici un proiect imobiliar. Potrivit imobiliare.ro, un metru pătrat de teren într-o zonă semicentrală din Cluj-Napoca, unde de altfel este poziționat și terenul celor de la Ursus Breweries, se vinde cu 400 de euro mp. Astfel, la un simplu calcul, dacă Ursus Breweries se decide să vândă terenul fostei fabrici de bere, prețul ar ajunge undeva la aproximativ 4 mil. euro.
„Apa de Buzău nu e totuna cu apa de Cluj“
În prezent, pe platforma fostei fabrici de bere Ursus din Cluj-Napoca funcționează o mini-berărie, cu bar și restaurant, inaugurată de Ursus Breweries în anul 2011, în urma unei investiții de aproximativ 1 mil. euro.
Astfel, cu trei sortimente de bere produse doar pentru piața locală din Cluj, compania a încercat să potolească „setea“ clujenilor, aprinsă la aflarea veștii că vestita fabrică Ursus din oraș nu va mai produce niciodată. Chiar dacă au trecut aproape trei ani de când Ursus a luat acestă decizie, focul a ars mocnit, iar acum, când și ultima speranță că producția va mai putea fi reluată vreodată s-a năruit, clujenii sunt din nou revoltați.
„Unul din simbolurile Clujului este pe punctul de a «deceda» definitiv, după ce de mai bine de 2 ani este în «moarte clinică». Iar noi stăm și ne uităm pasiv cum se distruge unul dintre simbolurile Clujului, la fel ca și în cazul fabricilor Feleacul sau Someșul“, spune Horațiu H., în vârstă de 28 de ani, din Cluj-Napoca.
Un fost angajat al fabricii vorbește despre calitatea apei folosită la fabricarea berii, diferită de cea folosită în alte locații ale grupului.
„Apa folosită în fabricarea berii de la Cluj nu avea nevoie de tratare suplimentară pentru a o aduce la parametrii corespunzatori și pentru a obține o bere de calitate. Singurul procedeu folosit era eliminarea conținutului de clor din apă cu ajutorul filtrelor cu cărbune. În schimb, la Buzău există stație de tratare a apei în incinta fabricii pentru a o aduce la parametri de calitate, deoarece apa de Buzău are duritate foarte mare, este sărată. Doar bazându-ne pe acest aspect, calitatea berii Ursus produsă la Cluj era peste cea produsă la Buzău“, a spus unul dintre foștii angajați ai fabricii Ursus de la Cluj.
Reprezentanții Ursus Breweries spun că dotările actuale din fabrici permit obținerea aceluiași gust indiferent de apa folosită sau locul de fabricație și că doar la începuturile acestei industrii locul de proveniență al apei era important. Iar în industria berii, esența meseriei este ca berea să aibă același gust indiferent de locul unde este produsă.
Reprezentanții Ursus au mai spus că vor să facă un muzeu al berii în această locație și că există loc suficient, dar că actuala construcție era mult prea mare pentru un astfel de muzeu.
Oamenii de afaceri din Cluj sunt de părere că aceste contrucții ar fi trebuit să fie păstrate și transformate într-un muzeu al berii.
„Construcțiile aflate pe platforma Ursus erau cele originale, cu o încărcătură istorică enormă, iar Ursus trebuia să păstreze aceste clădiri și să le transforme într-un muzeu al berii. Am vizitat muzeul situat lângă fabrica de bere Pilsen din Cehia și am rămas impresionat de câți turiști merg în acest loc, muzeul fiind introdus într-un circuit turistic. Cred că Ursus nu a optat pentru acestă variantă din cauza costurilor de transformare, întreținere și valorificare a unui astfel de muzeu al berii. Și-au văzut interesele strict economice. Dacă Pilsen este un brand așa de celebru, de ce nu putea și Ursus să fie la fel, cel puțin pe plan local? Se pare că în momentul de față este târziu să ne mai punem asemenea întrebări“, a declarat pentru ZF Transilvania Radu Morariu, unul dintre proprietarii agenției de turism clujene Eximtur.
Ce spune APNC despre faptul că pe eticheta berii Ursus apare numele Cluj, în condițiile în care berea nu mai este produsă la Cluj
Eticheta respectă legislația conf. HG 106/2002 actualizată (art. g). Este vorba despre o marcă înregistrată și o rețetă care provine din Cluj 1878. (se observă simbolul pentru trade mark).
Etichetele alimentelor trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:
a) denumirea sub care este vândut alimentul;
b) lista cuprinzând ingredientele;
c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, conform art. 8;
d) cantitatea netă pentru alimentele preambalate;
e) data durabilității minimale sau, în cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic au un grad înalt de perisabilitate, data limită de consum;
f) condițiile de depozitare sau de folosire, atunci când acestea necesită indicații speciale;
g) denumirea sau denumirea comercială și sediul producătorului sau ale ambalatorului sau ale distribuitorului înregistrat în Uniunea Europeană.
Istoria fabricii Ursus din Cluj
Fabrica Ursus din Cluj a fost înființată în anul 1878, fiind de-a lungul timpului unul dintre cei mai importanți producători de bere din țară. Asta până în anul 2010, când proprietarii au decis oprirea producției de la Cluj și transferarea liniilor tehnologice la Buzău și Timișoara.
Între anii 1909-1912 s-au construit clădirea principală cu secțiile de fermentare, pivnițele, secțiile de umplere a sticlelor și butoaielor, clădirile secției de mașini și ale celei de fierbere, precum și birouri sau locuințe. După modernizare, fabrica de bere a funcționat sub denumirea „Fabrica de bere Czell”, după numele ultimului proprietar Czell Friedrich. La acel moment, în clădirea din Cluj se producea numai bere, iar malțul venea de la concernul „Dr. Wilhelm Czell” din Brașov, din care făcea parte și fabrica.
În anul 1927 a fost înființată firma „Ursus” Fabrica de Bere SA, iar fabrica și-a început activitatea sub acest nume din luna ianuarie 1928. Un an mai târziu, concernul „Dr. Wilhelm Czell” vinde acțiunile sale către fabrica de bere din Turda, iar utilajele acestei fabrici sunt mutate la Cluj, mărind astfel capacitatea de producție. Ursus demarează astfel producția de bere blondă (albă) specială Ursus și Gloria, o bere neagră din malț dublu. Acestea erau vândute însă numai în localul Ursus din centrul orașului. Pentru o perioadă, în incinta fabricii de bere Ursus din Cluj a fost înființată și o secție de lichioruri și vinuri, însă din anul 1941 s-a revenit la producția de bere mărită. În 1948, Fabrica de Bere Ursus și secția din Turda sunt naționalizate, iar fabrica își schimbă numele în Întreprinderea „Înainte”. Din 1951, în componența sa intră fabrica de spirt și oțet Clujeanul, fabrica de spirt Gherla și secțiile de malț din Turda și Bistrița. În anul 1958, la Cluj începe fabricarea primei beri pasteurizate din România.
După Revoluție, Ursus a fost prima companie privatizată prin ofertă publică din România. Începând cu anul 1993, s-a produs prima bere după rețeta Pils, Ursus Pils, urmată în anul 1994 de Ursus Premium Pils, o bere care viza segmentul superior al pieței, fiind totodată prima bere românească ce avea denumirea de „Premium”. Din anul 1994, Ursus începe distribuția berii către zonele învecinate Clujului, dar și în București și Constanța. Din păcate, istoria acestui simbol al Clujului se termină în anul 2010, când compania Ursus Breweries, filiala locală a producătorului sud-african de bere SABMiller, a decis închiderea fabricii Ursus de la Cluj.
Ce au răspuns reprezentanții Ursus la întrebările ZF:
De ce ați luat decizia să demolați fosta fabrică Ursus de la Cluj?
Dezafectarea producției industriale la fabrica de bere din Cluj a început în urmă cu peste 2 ani din cauza lipsei de flexibilitate a locației fabricii. Fiind o unitate de producție în interiorul orașului, aceasta avea oportunități limitate de dezvoltare și costuri de operare mai mari, dificil de susținut în contextul scăderii pieței de bere din România din acel moment. Construcțiile industriale care sunt în curs de dezafectare ocupă un spațiu în interiorul orașului, spațiu care poate fi folosit mai eficient. Clădirile necesitau întreținere și supraveghere pentru a le asigura securitatea și siguranța, generând riscuri și costuri care nu se justifică. Credem că este atât în interesul companiei, cât și în cel al Clujului și al clujenilor ca terenul fostei fabrici să capete o nouă destinație generatoare de activitate și locuri de muncă.
Câți oameni au fost afectați de decizia Ursus de a închide fabrica de la Cluj?
Aproximativ 150 de angajați, care la momentul închiderii producției industriale au primit pachete compensatorii și sprijin pentru reorientarea profesională.
Cât costă să transporți o sticlă de bere de la Brașov la Cluj?
Costurile de transport nu sunt așa mari pentru distanțe ca acestea (Brașov – Buzău – n. red.). Costurile cu transportul devin semnificative pe distanțe de mii de kilometri, de aceea berea se produce local, nu se importă.
Ce alte fabrici din grupul SABMiller au mai fost demolate?
În ultima vreme au mai fost fabrici închise. În Cluj este singurul loc unde s-a deschis o miniberărie.
De ce nu s-a făcut un muzeu?
Vrem să facem un muzeu și în miniberărie și în clădirile rămase, dar nu se poate face un muzeu pe toată suprafața de un hectar.
De ce pe ambalajul berii Ursus scrie Cluj?
Etichetarea respectă normele la nivel european. Noi nu pretindem că berea este produsă la Cluj. Este o practică în industria berii (ca pe ambalaje să apară locul unde a fost produsă prima dată și anul când a fost produsă prima dată - n. red.).
Berea nu are alt gust dacă este produsă cu altă apă?
Meseria de berar nu este ca aceea de vinar. Berea trebuie să-și păstreze gustul indiferent de hamei sau de apă. Provocarea în această industrie este să faci tot timpul același produs. Tehnologia actuală permite obținerea aceluiași gust indiferent de apa folosită.
Unde se exportă Ursus?
Ursus nu se exportă. Brandul este înregistrat și vândut doar în România.
Când ați început demolarea și cât va dura?
Lucrările de dezafectare au început în luna martie și estimăm că vor dura aproximativ 2 luni. Șantierul funcționează doar pe timpul zilei și luăm măsuri de minimizare a disconfortului locuitorilor din apropierea fabricii.
Ce planuri aveți în legătură cu terenul?
În prezent, investigăm cele mai bune oportunități de valorificare a terenului, care să sprijine și interesul locuitorilor orașului, fără a avea încă soluții concrete.
Ce spun oamenii de afaceri clujeni despre demolarea fostei fabrici de bere Ursus
Octavian Buzoianu
, manager al fabricii Ursus din Cluj în perioada de după Revoluție
Demolarea clădirilor din incinta Ursus este un proces cât se poate de firesc și vorbim aici de mai multe aspecte. Încă din perioada în care eram directorul fabricii Ursus se puneau probleme legate de trafic, de accesul greu la fabrică, de insuficiența spațiului pentru dezvoltare. Zona nu era o locație pentru dezvoltarea activității.
Pe de altă parte, ce altă fabrică mai funcționează în zonele centrale și semicentrale ale orașului, oricum, dacă se opta pentru continuarea producției, trebuia găsită o nouă locație, în afara Clujului. Tot ceea ce se demolează în prezent sunt construcții realizate în anii ’70, când odată cu industrializarea țării s-a decis dublarea producției de bere în fabrica de la Cluj, de la 200.000 de hectolitri la 400.000 de hectolitri. Nu se demolează construcții care să aibă legătură cu istoria Ursus. Nu există intenția din partea Ursus Breweries de a pierde legătura cu Clujul.
Perioada cea mai prolifică din viața mea a fost legată de Ursus, de-a lungul timpului când eram angajatul fabricii de bere din Cluj. Sentimental suntem legați de istoria pe care Ursus a scris-o la Cluj, amărăciunea o am și eu, însă dacă gândim în termeni economici acest procedeu parcurs de Ursus Breweries se justifică. Posibilitatea dezvoltării în viitor a unei alte fabrici de bere la Cluj este redusă, în prezent structurile de producție din țară sunt așezate strategic din punct de vedere al infrastructurii și al costurilor, iar zona Cluj nu este fezabilă tocmai din aceste considerente.
Sorin Dan
, proprietarul hotelului de patru stele City Plaza
Locația este într-o zonă semicentrală, iar producția fiind relocată de ceva timp, trebuia găsită o cale de valorificare a clădirilor existente. Ursus a optat pentru demolare, deși putea să facă acolo un muzeu al berii, pe modelul celor din marile orașe europene.
În Dublin, de exemplu, unde este muzeul berii Guinness se face în continuare și producție, muzeul fiind vizitat de foarte mulți turiști. Probabil, când Ursus a optat pentru închiderea fabricii de bere din Cluj nu a luat în considerare varianta transformării acesteia într-un muzeu, aspect care ar fi implicat alte costuri. Ursus a fost cumpărată de o multinațională pentru care nu a contat așa de mult o marcă locală. Ne doare când dispare un brand, însă asta înseamnă globalizarea.
Radu Morariu
, unul dintre proprietarii agenției de turism clujeană Eximtur
Construcțiile aflate pe platforma Ursus erau cele originale, cu o încărcătură istorică enormă, iar Ursus trebuia să păstreze aceste clădiri și să le transforme într-un muzeu al berii. Am vizitat muzeul situat lângă fabrica de bere Pilsen din Cehia și am rămas impresionat de câți turiști merg în acest loc, muzeul fiind introdus într-un circuit turistic.
Cred că Ursus nu a optat pentru această variantă din cauza costurilor de transformare, întreținere și valorificare a unui astfel de muzeu al berii. Și-au văzut interesele strict economice. Dacă Pilsen este un brand așa de celebru, de ce nu putea și Ursus să fie la fel, cel puțin pe plan local? Se pare că în momentul de față este târziu să ne mai punem asemenea întrebări.
Peter Pal
, unul dintre acționarii grupului EnergoBit
Dacă clădirea nu era protejată de dreptul patrimonial și fiind o proprietate privată, proprietarul poate să facă ce dorește cu ea.
Pe de altă parte, Clujul are nevoie de spații culturale, aș fi optat pentru reconversia acestei clădiri într-o utilitate publică. De altfel, se puteau găsi mai multe soluții care să vină în folosul clujenilor.
Dan Paucean
, fost director al fabricii de bere Ursus din Cluj
Nu am nicio părere referitoare la demolarea fostei fabrici de bere din Cluj și nu sunt autorizat să vorbesc în prezent despre acest subiect.
Fabrica Ursus din Cluj a fost înființată în anul 1878, fiind de-a lungul timpului unul dintre cei mai importanți producători de bere din țară. Asta până în anul 2010, când proprietarii au decis oprirea producției de la Cluj și transferarea liniilor tehnologice la Buzău și Timișoara.
După Revoluție, Ursus a fost prima companie privatizată prin ofertă publică din România. Începând cu anul 1993, s-a produs prima bere după rețeta Pils, Ursus Pils, urmată în anul 1994 de Ursus Premium Pils, o bere care viza segmentul superior al pieței, fiind totodată prima bere românească ce avea denumirea de „Premium”.
Demolarea clădirilor unde a funcționat una dintre cele mai vechi fabrici de bere din România a fost demarată încă de la începutul lunii trecute, în condițiile în care Ursus Breweries a primit undă verde de la Primăria Cluj-Napoca.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu