Moneda euro are „șanse minime de supraviețuire“ și ar mai putea rezista doar încă cinci ani, a avertizat Kai Konard, președintele unui institut german de cercetare financiară care consiliază guvernul de la Berlin. Executivul german condus de cancelarul Angela Merkel își folosește adesea consilierii pentru a trimite publicului mesaje mai mult sau mai puțin subtile, iar afirmațiile lui Konard vin într-un moment în care mai mulți oficiali din UE și alte părți cer frânarea austerității susținute de Germania. De altfel, economistul atenționează și asupra riscurilor datoriilor prea mari.„Europa este importantă pentru mine, nu euro. I-aș da monedei doar puține șanse de supraviețuire“, a spus Konard într-un interviu acordat publicației Welt am Sonntag, adăugând că cinci ani este „un termen realist“ pentru durata de viață a monedei unice. Konard este președintele Max Planck Institute for Tax Law and Public Finance.
Aparent, ideea economistului contrastează cu punctul de vedere oficial al guvernului de la Berlin că uniunea monetară trebuie să reziste pentru ca Europa să rămână unită, scrie The Telegraph.
Merkel insistă că vrea să protejeze euro și să mențină zona euro în forma actuală. Într-un discurs ținut în urmă cu doi ani în fața parlamentarilor germani, ea a declarat că „nimeni nu ar trebui să ia ca pe ceva bătut în cuie încă 50 de ani de pace și prosperitate în Europa. Dacă euro cade, cade și Europa“. S-ar putea ca Konard să reactualizeze tocmai acest mesaj, pe care unii analiști l-au interpretat ca pe un avertisment că prăbușirea zonei euro poate fi urmată de război.
Linia oficială a guvernului german este că euro este esențial pentru prosperitatea unei națiuni orientate spre export. Neacceptând destrămarea zonei euro, Berlinul a propus și încearcă să pună în practică un control mai sever, pe o arie mai mare, dar pe cât posibil centralizat al bugetelor naționale.
Konard a avertizat că nicio țară nu poate acumula datorii fără a se lovi de riscul ca investitorii „să oprească robinetul“.
„Limitele trebuie decise individual, iar acestea depind, printre altele, de creșterea economică și a populației“, a spus consilierul financiar.
Lumea îi cere Europei să frâneze austeritatea
Dar săptămâna trecută miniștrii de finanțe din statele G20 s-au îndepărtat de ideea de a stabili ținte stricte de reducere a datoriilor de teamă că austeritatea frânează economia mondială.
La sfârșitul săptămânii, comisarul european pentru afaceri economice a indicat că este nevoie de mai multă flexibilitate în privința țintelor economice, scrie CNBC. Șeful său, președintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, a avertizat luni că austeritatea din Europa a atins limitele suportabilității din partea societății. Comisia este unul dintre membrii troicii creditorilor internaționali care negociază condițiile și implicit stabilesc țintele de reducere a datoriilor și cheltuielilor din programele de bailout.
Membrii consiliului guvernator al BCE, adică guvernatorii băncilor centrale din zona euro, au respins ideea că Europa ar trebui să relaxeze austeritatea. Președintele Bundesbank Jens Weidmann a trimis chiar un mesaj dur Franței, țară al cărei președinte a promis în campania electorală că va scoate Europa de pe calea austerității.
„Franța, în special, are rolul important de a fi un exemplu pentru credibilitatea regulilor și încrederea în sustenabilitatea bugetelor naționale“, a spus Weidmann. BCE își are sediul la Frankfurt, un important centru financiar din Germania.
Ar putea urma curând dobânzi mai mici
Pentru că zona euro are în față perspective economice tot mai slabe, analiștii spun că BCE nu are altă cale decât să reducă și mai mult dobânda de politică monetară la următoarea ședință în speranța că banii puși la dispoziția băncilor vor ajunge ieftin în economie.
Chiar Weidmann a sugerat că dobânda va fi diminuată dacă starea economiei o cere. În prezent dobânda de referință este de 0,75%, cel mai scăzut nivel din istoria zonei euro.
Unii analiști avertizează că reducerea dobânzii nu va avea efecte notabile dacă BCE nu va sări peste băncile nefuncționale prin intermediul unui program de stimulare de tipul TARP-ului american. Prin acest mecanism, pornit în 2008, guvernul a cumpărat în timpul crizei financiare active de sute de miliarde de dolari ale băncilor pentru a consolida sistemul și asigura astfel lichiditate în economie.
Ministrul german de finanțe Wolfgang Schaeuble a avertizat însă asupra creșterii lichidității pentru stimularea economiei.
„Ne confruntăm cu o schizofrenie economică. Toată lumea spune că avem deficite care sunt prea mari și că un nivel ridicat de lichiditate va face totul mai periculos. Iar alții spun că avem prea puțină creștere și că ne trebuie mai multă lichiditate“, a afirmat Schaeuble.
Companiile germane au pornit ofensiva achizițiilor în sudul slăbit de criză
Companiile mici și mijlocii din Germania, coloana vertebrală a celei mai mari economii europene, sunt tot mai interesate de oportunitățile de a achiziționa afaceri în țările din sudul zonei euro, ale căror guverne au implementat reforme economice și au flexibilizat piața muncii, scrie Kathimerini.
Reformele din țările de la periferia zonei euro precum Spania au redus salariile și le permit angajatorilor să concedieze mai ușor personalul.
„Pentru firmele germane Mittelstand, solide din punct de vedere financiar, criza a devenit o oportunitate. Acestea fac tot mai multe achiziții în Spania“, a spus Christoph Himmelskamp, consultant la firma Roedl & Partner. El a menționat că începând din 2009 achizițiile germane de companii spaniole au crescut cu 30-40%.
Firmele germane cumpără concurenții puternici și astfel portofolii de clienți și de furnizori într-un moment în care companiile spaniole se chinuie să supraviețuiască unei recesiuni de durată care erodează cererea internă și a înghețat finanțarea.
Din cauza recesiunii și a austerității, rata șomajului din Spania a atins în primul trimestru 27,2%, cel mai ridicat nivel de după 1976, anul în care a început tranziția țării către democrație în urma decesului dictatorului Francisco Franco.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu