Jumătate dintre managerii „privați“ numiți în companiile de stat nu au experiență în mediul privat sau sunt „politici“

Aproape jumătate dintre managerii „privați“ care formează consiliile de administrație din opt companii de stat (adică 26 dintr-un total de 51 de administratori) sunt sau au fost membri ai unui partid politic, au făcut afaceri cu politicieni sau au ocupat funcții de conducere în aceste companii și în trecut – așa arată o primă scanare a proiectului de introducere a managementului privat la companiile de stat. În ceea ce privește recrutarea celor care ocupă funcția de CEO, datele centralizate de ZF arată că doar doi dintre cei zece executivi plasați în funcția de CEO „privat“ sunt cu adevărat „privați“, restul de cinci fiind fie foști directori din companiile respective numiți anterior politic, fie nu au experiență în sectorul privat.

PDL vrea moțiune pentru reluarea recrutărilor

La începutul acestei săptămâni, deputații PDL – partidul aflat la putere atunci când a început proiectul de introducere a managementului privat la companiile de stat – au inițiat o moțiune simplă, denumită „Companiile de stat în guvernarea USL: management privat sau cumetrie de partid?“, care urmează să fie dezbătută după sărbătorile de Paști, potrivit Mediafax. Reprezentanții opoziției propun ca „la acele companii de stat unde au fost desemnate persoane implicate politic și fără experiență în domeniul de activitate să fie reluate procedurile pentru numirea conducerilor“.

Pe de altă parte, parlamentarii PDL uită că, atunci când proiectul era sub gestiunea lor, procesele de contractare a firmelor de recrutare de manageri privați s-au tergiversat timp de mai bine de un an, iar presiunea politică pusă pe firmele de consultanță și recrutare au făcut imposibilă vreo numire de CEO privat până la schimbarea guvernului.

Totuși, chiar dacă în guvernarea Ponta procesul „CEO privat la stat“ a avut o evoluție rapidă (Guvernul și-a intrat în atribuții în iunie anul trecut, iar primul CEO privat – al Tarom – a fost numit în luna noiembrie), derapajele nu au întârziat să apară. Spre exemplu, patru dintre cei opt CEO „privați“ numiți la marile companii de stat – Laurențiu Ciurel (CEO al CEN Oltenia), Daniel Georgescu (Administrația Canalelor Navigabile Constanța), Ion Smeeianu (directorul Poștei Române) și Ioan Rusu (directorul general al Transgaz) – ocupă aceste funcții din iunie anul trecut, când au fost numiți politic, prin ordin de ministru, dar care și-au menținut pozițiile și după ce au trecut „filtrul“ firmelor de recrutare.

Puterea spune că întâi trebuie să se vadă rezultatele

Reprezentanții puterii spun însă că PDL-ul ar trebui să se gândească la managementul defectuos pe care l-au menținut în companiile de stat în timpul guvernării lor, decât să facă moțiuni împotriva USL fără să vadă întâi rezultatele noilor manageri.

„Să vedem întâi rezultatele economice ale noii conduceri a companiilor de stat și apoi să discutăm despre culoarea părului a membrilor sau despre faptul că poate unii au fost vecini în copilărie cu Victor Ponta și nu cu Emil Boc. PDL-ul ar trebui întâi să își facă o moțiune vizavi de ce au făcut managerii lor, pentru că dacă CFR-ul sau Poșta erau companii profitabile, nu mai discutam acum de­spre o schimbare a filosofiei de management. Actualei conduceri nu i se poate reproșa că este virusată de un mesaj politic până când nu se vor vedea rezultatele economice“, a spus Mihai Tudose (PSD), președintele Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare din cadrul Camerei Deputaților.

Un milion de euro cheltuiți pe consultanți

Printre alte numiri „private“, dar politice, ale managerilor care ocupă poziții de conducere la companiile de stat se află cele ale lui Lucian Băluț (directorul Administrației Porturilor Maritime Constanța, numit prin ordonanța de introducere a managementului privat, dar care nu are deloc experiență în privat și care este șeful organizației PSD Constanța), al lui Valentin Macec (fost consilier al ministrului transporturilor, numit în CA la Tarom) sau a deputatului Gelil Eserghep în CA la Poștă.

Pentru proiectul „CEO privat la stat“, Guvernul a cheltuit peste un milion de euro pe firmele de recrutare, acestea practicând uneori tarife duble față de cele încasate de la clienți din privat. Ei nu pot fi trași la răspundere pentru candidații pe care i-au pus pe liste, pentru că decizia finală a managerilor numiți nu le aparține lor, ci AGA, formată din reprezentanții ministerelor în subordinea cărora se află companiile de stat. Nici cei care au luat decizia finală de numire în funcție a managerilor „privați“ nu pot fi învinuiți, pentru că și-au făcut datoria de a apela la ajutorul experților independenți.

Ziarul Financiar continuă seria de articole prin care își propune să răspundă la întrebările legate de eficiența măsurilor luate de Guvern în cazul companiilor de stat, considerate în ultimii ani a fi tratate în „regim special“ față de companiile private.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adelina Mihai