Ministrul Finanțelor din Luxemburg, Luc Frieden, a declarat că guvernul este dispus să extindă numărul de conturi bancare acoperite de noile acorduri de schimb de informații încheiate cu SUA și UE astfel încât să includă și companiile multinaționale.Acordurile, convenite recent, se referă în prezent numai la persoane suspectate că ar evita plata taxelor prin ascunderea banilor în conturi bancare din Luxemburg.
Sectorul bancar luxemburghez are active de aproape 3.000 de miliarde de euro, de 22 de ori mai mult față de Produsul Intern Brut.
Datorită activităților derulate în Luxemburg de companii multinaționale, precum Amazon.com sau Skype, stocul investițiilor străine directe în țară s-a cifrat anul trecut la 2.280 miliarde de dolari, potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Din această sumă, numai 122 miliarde de dolari au ajuns în economia reală.
Presiunile asupra paradisurilor fiscale din Europa s-au intensificat în ultimele două luni, după ce miniătrii Finanțelor din zona euro au impus drept condiție în acordul de salvare a Ciprului finanțarea parțială a programului din depozitele bancare, acuzând mărimea sectorului bancar (active de 8 ori cât PIB-ul) și numărul ridicat de deponenți străini. În paralel, în Franța, ministrul Bugetului a fost nevoit să demisioneze după ce a recunoscut că a mințit în fața parlamentului privind sume mari de bani, de ordinul milioanelor de euro, pe care le deține în Elveția.
În urma acestor presiuni, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker a anunțat că guvernul va renunța începând din 2015 la legea secretului bancar în cazul persoanelor fizice, aliniindu-se astfel unei propuneri a UE contestată numai de Austria. Inițial, Juncker preciza că planul nu va afecta companiile multinaționale și fondurile de investiții.
Anunțul lui Juncker a survenit în urmă cu trei săptămâni, după declanșarea crizei din Cipru. De altfel, mulți analiști au comparat situația din Luxemburgul cu cea din Cipru, ambele state fiind considerate paradisuri fiscale.
Luxemburgul cooperează cu Statele Unite pentru implementarea legii pentru conformitatea fiscală a conturilor din străinătate, adotpată în 2010 de Washington ca măsură de prevenție a evaziunii fiscale de către cetățenii americani. Legea cere băncilor străine să identifice deponenții americani și să transmită guvernului SUA informații privind tranzacțiile efectuate de aceștia și bilațurile conturilor. Mai multe state europene, printre care Marea Britanie și Germania, au intrat deja în acorduri bilaterale cu SUA pentru schimbul de astfel de informații.
Asociația bancară din Luxemburg estimează că peste jumătate dintre clienții care dețin depozite în băncile din țară provin din Uniunea Europeană.
Inițial, noua politică de desecretizare viza plățile aferente dobânzilor pentru fondurile deținute de persoane private din UE, nu și banii deținuți prin fonduri de investiții sau prin firme încorporate în Luxemburg. De asemenea, operațiunile companiilor străine derulate prin centrul financiar de la Luxemburg nu vor fi afectate.
Totuși, ministrul Finanțelor Luc Frieden a afirmat, într-un interviu pentru FT, că Luxemburgul este pregătit să meargă mai departe, vizând și conturile multinaționalelor.
Frieden a adăugat că guvernul este dispus să intre într-un proiect convenit de Franța, Germania, Marea Britanie, Italia și Spania având în vedere schimbul de informații în privința băncilor dincolo de deținerile în conturi offshore. Proiectul vizează extinderea acordurilor de schimb de informații pentru a include scheme mai sofisticate, precum trusturile, elaborate astfel încât să împiedice guvernele străine să afle ce sume dețin cetățenii în străinătate.
Frieden consideră că sistemul anterior al Luxemburgului, de a percepe taxe din conturile investitorilor străini și a trimite fondurile către țara de origine a acestora, era mai eficient decât noile regimuri de schimb de informații propuse de UE și noul tratat fiscal bilateral încheiat cu Statele Unite.
0 comments :
Trimiteți un comentariu