Cel mai mare operator de servicii poștale, Poșta Română, cu o rețea de distribuție de 5.600 de oficii, aproape cât toată rețeaua bancară din România, și-a redus pierderile cu 57% în perioada mai 2012-mai anul acesta, până la 66,8 milioane de lei (15 mil. euro) comparativ cu perioada anterioară similară.„Există și un aspect pozitiv, reducerea pierderilor. Pentru anul acesta prognozăm venituri egale cu cheltuielile, de 1,25 miliarde de lei (287 mil. euro), deci pierderi zero“, a declarat Ion Smeeianu, directorul general „privat“ al companiei de stat Poșta, care a preluat conducerea în mai anul trecut.
El a mai spus că trebuie să ia măsuri imediate în condițiile în care în primele patru luni din acest an compania a finalizat cu venituri în stagnare, 420 mil. lei (96 mil. euro) și pierderi de 5,23 milioane de lei (circa 1,2 mil. euro), fără a face publice pierderile aferente perioadei ianuarie-aprilie de anul trecut.
În 2012, Poșta a avut pierderi financiare de 52 mil. lei (11,8 mil. euro) și venituri de 1,25 miliarde lei (272 mil. euro), față de pierderi de 182 mil. lei (43 mil. euro) și venituri de 1,26 miliarde lei (circa 294 mil. euro) în 2011, potrivit datelor auditate prezentate ieri de oficialii Poștei.
Niciun investitor în cursa pentru privatizarea companiei
Chiar și cu pierderi în scădere, niciun investitor nu s-a înscris în cursa pentru preluarea pachetului majoritar al Poștei, ieri fiind ultima zi când companiile puteau depune dosarul de participare.
„Mulți investitori au vorbit de cadrul de reglementare instabil, după ce în ianuarie anul acesta Poșta a pierdut monopol (pe trimiterile sub 50 de grame- n.red.) și a intrat pe piața liberă. Alte elemente au fost situația financiară negativă a companiei și datoriile“, a declarat Ion Smeeianu, remunerat cu un salariu net de 5.000 de euro lunar pentru funcția de director general, la care se adaugă indemnizația de 1.000 de euro net lunar pentru poziția de membru în consiliul de administrație.
Anunțul de privatizare al Poștei a fost publicat pe 25 februarie anul acesta. În procesul de privatizare se puteau înscrie persoane juridice, individual sau în consorțiu, ce trebuia să facă dovada disponibilității financiare pentru un aport de capital în numerar în companie de minimum 150 mil. euro.
Datoriile Poștei la bugetul de stat ar putea fi transformate în acțiuni
„Potențialii investitori (fără a preciza numele lor-n.red.) au cerut amânarea procesului de depunere a ofertelor, decizie ce aparține Guvernului României. Mâine (n.red.) se ia în discuție ce este necesar ca acest proces de privatizare să fie de succes“, a spus Smeeianu. El a mai precizat că se ia în calcul chiar conversia datoriilor la bugetul de stat în acțiuni, ceea ce ar „genera un noul relief financiar și investițional“, potrivit lui Smeeianu. Potențialii investitori vor să vadă implicațiile acestei decizii și de aceea au cerut un răgaz, a adăugat șeful Poștei.
Datoriile companiei la bugetul de stat se ridică la 242 de milioane de lei (55 mil. euro), iar datoriile totale la 650 mil. lei (circa 150 mil. euro). Mai mult, Smeeianu, care conduce Poșta din mai 2012, a mai spus că un alt element ce stă la baza situației actuale este și contractul colectiv de muncă, valabil pe perioada 2008-2018, ce îngreunează procesul decizional și de management și care pune rezistență la restructurarea personalului.
„50 de investitori interesați“, niciun nume făcut public
„Au fost 50 de companii interesate, cu care am purtat discuții, însă pe lista scurtă au rămas 3-4, iar caietul de sarcini nu a fost cumpărat de niciun investitor“, a declarat Alexandru Petrescu, directorul executiv al Poștei și șeful comisiei de pregătire și monitorizare a privatizării Poștei.
Din comisie mai fac parte reprezentanți din Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Ministerului de Finanțe, Poștei Române și de la consultanul pentru privatizare KPMG. Oficialii Poștei nu au făcut publice numele lor. Consorțiul format din firma KPMG România și casa de avocatură Țuca Zbârcea&A;șociații oferă servicii de consultanță în privatizarea Poștei.
Întrebat de ZF care sunt investitorii cu care s-au purtat discuții și cei care au rămas pe lista scurtă, Petrescu nu a vrut să le facă publice numele și a spus doar că cei mai mulți sunt companii străine din domeniul administrației poștale, dar și fonduri de investiții.
Circa 4.500 de angajați ar putea să fie disponibilizați
În prezent, în Poștă lucrează 32.000 de angajați. În perioada mai 2012-mai 2013 numărul angajaților s-a redus cu 2.340 prin plecări voluntare și disponibilizări în urma unor sancțiuni de disciplină, potrivit lui Smeeianu.
„4.458 de salariați ar trebui disponibilizați. Suntem în discuții cu sindicatele pentru reducerea normei de muncă, cei care vor opta pentru această măsură nu vor fi disponibilizați“, a spus Smeeianu. Șeful Poștei a mai spus că angajații disponibilizați vor primi între trei și 30 de salarii compensatorii în funcție de vechime.
Servicii bancare, operațiuni de brokeraj în asigurări și o filială de servicii express
Legat de dezvoltarea companiei, Smeeianu a precizat că Poșta este în curs de semnare a unui contract de servicii cu compania de telefonie Orange și că sunt discuții pentru lansarea de servicii bancare în colaborare cu o bancă sau chiar înființarea unui IFN (instituție financiară nebancară). O altă măsură vizată este înființarea unei filiale care va realiza operațiuni de brokeraj în asigurări.
Mai mult, el a precizat că se dorește transformarea direcției de servicii express într-o persoană juridică independentă de Poștă.
Administrarea ineficientă a Poștei, unde a prevalat intereserul personal în fața celui public (drept dovadă stau contractele păguboase semnate în timpul mandatului unor directori precum Mihai Toader), a dus la scoaterea Poștei la vânzare. Printre contractele păguboase semnate de Poștă se numără cel cu Alfa Medical, pentru servicii medicale, cu Porsche Mobility, de la care s-au luat mașini în leasing, Blue Air, Promotional și STS, potrivit lui Smeeianu.
Acest articol a aparut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 29.05.201
3
0 comments :
Trimiteți un comentariu