România și Ungaria intră în clubul exclusivist al țărilor europene cu un deficit bugetar și o datorie publică sub limitele UE. Vor da guvernele drumul la cheltuieli?

Comisia Europeană recomandă scoaterea României, Ungariei, Italiei și a altor două țări din UE de sub procedura de deficit excesiv, prin care executivul european forțează statele să-și țină deficitele în limitele stabilite prin tratatele comunitare. Pentru România, aflată sub acest mecanism restrictiv din 2009, recomandarea CE înseamnă că nu mai are de făcut ajustări semnificative și că guvernul poate chiar cheltui mai mult, spun analiștii. În Ungaria, combativul premier Viktor Orban va revendica probabil victoria într-o lungă dispută cu UE în privința politicilor neortodoxe de reducere a deficitului și stimulare economică.

„Este o veste bună pentru România deoarece sunt puține țări cu deficit bugetar mai mic de 3% din PIB. Astfel România nu mai are de făcut ajustări semnificative“, a explicat pentru Ziarul Financiar Ionuț Dumitru, șeful Consiliului Fiscal. Potrivit CE, în afară de Bulgaria, Germania, Estonia, Luxemburg, Malta, Finlanda și Suedia, toate țările UE sunt sub procedură de deficit excesiv.

Malta ar putea părăsi acest club „select“ la doar șase luni de la intrare deoarece Comisia Europeană recomandă de­clanșarea procedurii în privința acestei țări.

Procedura de deficit excesiv este declanșată atunci când statele înregistrează în deficit bugetar mai mare de 3% din PIB sau o datorie publică de peste 60% din PIB. Pentru a asigura respectarea limitelor, Comisia Europeană face recomandări specifice fiecărui stat. Dacă acestea nu sunt respectate, iar limitele sunt depășite, CE poate hotărî sancțiuni precum înghețarea fondurilor europene de dezvoltare.

Recomandările privind ridicarea procedurii de deficit excesiv, care pe lângă statele citate mai privesc Letonia și Lituania, sunt făcute Consiliului ECOFIN, al miniștrilor de finanțe, care se va reuni pe 21 iunie pentru a decide dacă le dă curs sau nu.

Ridicarea procedurii securizează accesul la fondurile europene

În cazul României, decizia CE ar putea încuraja guvernul „să dea un pic drumul la deficit, dar sper să nu se întâmple așa“, a spus analistul economic Dragoș Cabat.

CE arată că aici recesiunea peste așteptări din 2009 a condus la un declin semnificativ al veniturilor Guvernului, care a împins deficitul bugetar la 9% din PIB, în pofida eforturilor de reducere a cheltuielilor bugetare. Deficitul a fost redus ulterior la 6,8% în 2010, 5,6% în 2011 și 2,9% în 2012, nivel sub referința de 3% inclusă în tratat.

În Ungaria, ridicarea procedurii - lan­sată în 2004, anul aderării la UE - îi va da guvernului lui Orban mai multă flexibilitate pe termen scurt înaintea alegerilor din 2014, potrivit analistului Timothy Ash de la Standard Bank. Decizia ar asigura, de asemenea, accesul Ungarie la fondurile europene, o sursă majoră de investiții publice pentru o economie care a scăzut cu 1,7% anul trecut. Aici, investițiile private

s-au redus accentuat din cauza turbulențelor globale și, în parte, a politicilor neortodoxe ale guvernului considerate de UE, FMI și BERD ca fiind neprietenoase cu afacerile, scrie The Wall Street Journal.

Orban a suprataxat sectoarele eco­no­mice dominate de companii străine pentru a majora veniturile bugetare, evitând astfel reduceri substanțiale de cheltuieli. Pre­mierul a sugerat, înaintea anunțării deciziei CE, că Ungaria este persecutată și tratată discriminatoriu față de alte state din UE.

„Atacurile împotriva Ungariei și faptul că unele state primesc concesii în problemele legate de deficit, iar Ungaria nu primește, fac să ne fie clar că trăim într-o Europă discriminatoare“, a spus Orban

într-un interviu radiodifuzat. În cazul Ungariei fondurile europene asigură 95% din finanțarea proiectelor de infrastructură, notează Bloomberg.

„La acest nivel, ieșirea în 2013 repre­zintă o victorie politică pentru premierul Orban, dar pentru politica fiscală nu face nicio diferență pe termen scurt“, a spus Raffaella Tenconi, economist la BoA.

Mai mult timp pentru ajustare bugetară

Comisia recomandă, de asemenea, extinderea cu un an a termenului de reducere a deficitului bugetar pentru Portugalia și Olanda și cu doi ani pentru Spania, Franța, Polonia și Slovenia.

Dacă Spania este un stat a cărui economie este puternic afectată de criză și recesiune, Franța se confruntă cu un deficit de competitivitate care-i frânează creșterea economică. Slovenia se confruntă cu o criză bancară din cauza creditelor toxice ale companiilor de construcții, iar unii analiști apreciază că acest stat va cere asistență financiară externă.

Polonia este singura economie din UE care a evitat recesiunea în timpul și după criza economică mondială, dar recesiunea și criza datoriilor din zona euro au adus-o aproape de stagnare. Pentru Polonia fondurile europene de dezvoltare sunt o sursă vitală de creștere.

Sfaturile președintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso pentru Europa

Italia să nu abandoneze programul de austeritate chiar dacă țara a fost scoasă de sub procedura de deficit excesiv;

Germania ar trebui să majoreze salariile pentru a face exporturile celorlalte state din zona euro mai competitive;

Statele ar trebui să monitorizeze „relația critică“ dintre creșterea salariilor și productivitate. El sugerează că șomajul ar crește dacă salariile ar fi majorate prea rapid;

Toate statele membre trebuie să fie mai ambițioase în implementarea reformelor economice pentru impulsionarea creșterii economice;

Îmbunătățirea pieței unice a serviciilor și modificarea reformelor de pe piața muncii. UE se confruntă cu un șomaj cronic în rândul tinerilor;

Statele ar trebui să folosească timpul suplimentar pentru implementarea de reforme structurale.

Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 30.05.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru