
Declarația sa vine în contextul în care deocamdată statul nu a anunțat încă numele partenerilor privați care vor construi aceste proiecte în concesiune, licitațiile aflându-se încă în derulare, iar în cel mai bun caz constructorii vor fi anunțați în a doua parte a anului.
România are în construcție circa 250 de kilometri de autostrăzi (pe lângă cei 530 în folosință), iar o mare parte dintre aceștia, 150 km, ar fi trebuit să fie gata în luna aprilie a acestui an. Dar finalizarea lor a fost amânată până spre sfârșitul anului, unul dintre motive fiind finanțarea precară. Mai mult, experiența construcției de autostrăzi în România arată că până și autostrăzile situate la câmpie și considerate a fi mai puțin dificil de construit sunt gata abia după trei-patru ani. Spre exemplu, autostrada Timișoara - Arad, cu o lungime de 32,2 km și situată în câmpie, a fost începută în vara anului 2009 și a fost dată în folosință în decembrie 2011, dar fără a fi finalizată complet. Practic, aproape 3 ani pentru puțin peste 30 km la câmpie.
Șova a mai spus că deși statul dorește un anumit termen de finalizare a unei șosele, acesta nu poate fi respectat din cauza unor chestiuni de ordin tehnic. „Noi venim și spunem: «Eu vreau termenul de realizare să fie în doi ani». Vine inginerul și spune: «Da, dumneavoastră puteți să vreți în doi ani, numai că din punct de vedere tehnologic, uscarea betonului se face
într-un anumit termen, pe care noi vi-l calculăm și vă arătăm că indiferent ce vreți dumneavoastră, s-ar putea să fie mai mult»“, a spus Șova.
Principalele declarații ale ministrului delegat Dan Șova la emisiunea „După 20 de ani“ de la Pro TV
Sunt trei proiecte de concesiune: Comarnic - Brașov, centura Sud și Craiova - Pitești, toate sunt în derulare. Centura de sud și Comarnic - Brașov au aceleași termene, sunt în derulare în același timp, iar Craiova - Pitești este întârziată cu două luni față de ele.
Noi am spus că desemnăm câștigătorul în octombrie la Comarnic, în noiembrie la centura de sud și în decembrie la Craiova - Pitești. Toate ar trebui să se termine - cea care poate dura cel mai mult tot Comarnic - Brașov rămâne, pentru că celelalte două sunt în câmpie - până la alegerile din 2016.
Te așezi la masă cu inginerii, cu constructorii, cu proiectanții. Noi venim și spunem: „Eu vreau termenul de realizare să fie în doi ani“. Vine inginerul și spune: „Da, dumneavoastră puteți să vreți în doi ani, numai că din punct de vedere tehnologic, uscarea betonului se face într-un anumit termen, pe care noi vi-l calculăm și vă arătăm că indiferent ce vreți dumneavoastră, s-ar putea să fie mai mult“.
Pe vremea domnului ministru Berceanu s-au făcut două greșeli fundamentale, și nu din punctul de vedere al politicii, din punctul de vedere al abordării financiare. Nu s-a discutat cu băncile deloc, și după șase luni de la semnarea contractului au venit băncile și au spus că proiectul este nebancabil.
Avem, de exemplu, o problemă foarte importantă pe Orăștie-Sibiu, lotul trei, unde avem o alunecare de teren de șase kilometri, din cauza unei soluții tehnice care a fost stabilită de la început că trebuia să facă tunel, oamenii nu au făcut tunel, au crezut că pot face fără tunel, uite că s-a surpat terenul.
La lucrările de autostradă există întârzieri care nu țin de constructori, ci de chestiuni administrative. De exemplu, nu li s-a pus la dispoziție terenul pentru că nu au terminat exproprierile.
Pentru taxarea mașinilor care circulă pe autostrăzi există mai multe posibilități, precum varianta electronică cu telefonul mobil, printr-un cod de bare amplasat pe geam sau prin achiziția unei viniete.
În mod normal, noi ar trebui să dăm în concesiune, ca să scăpăm de cheltuielile de la buget, adică să-i dai omului să o exploateze, să ia taxa pe ea și să o întrețină, să o reabiliteze, ar trebui să dăm toate autostrăzile. Acum, când dăm centura de sud, vom da în concesiune de la Pitești până la Constanța. Cei care construiesc centura de sud vor avea de la Pitești până la Constanța în concesiune, să le întrețină, să le exploateze.
Când faci un asemenea contract de concesiune, pornești de la o ipoteză simplă. Faci un model financiar, care are la bază un studiu de trafic, și spui „trec atâtea mașini, cu taxa respectivă“. Cele mai multe taxe, pe toate autostrăzile din lumea asta, și la noi va fi la fel, se colectează de la mașinile comerciale, adică de la camioane și microbuze.
Faci modelul financiar pe taxe și spui „Noi evaluăm că se va încasa atât“ și se face un model de risc după aia. Vine banca și spune „bun, dar s-ar putea să nu încasezi atât și luăm risc 40%. Cine-l acoperă?“. Păi îl acoperă statul prin plata de disponibilitate. Dacă respectivul care administrează ia mai mult decât este prevăzut - și el trebuie să ia o sumă fixă, nu poate lua mai mult - diferența o dă statului.
Încheierea contractului cu compania americană Bechtel este „o chestiune de zile“ și că suma pe care o mai are de plătit statul român „va fi o surpriză plăcută“.
Această autostradă Transilvania va trebui s-o construim în același sistem cum facem și cu Comarnic - Brașov sau Craiova - Pitești, pentru că bani de la buget să construiești 400 de kilometri de autostradă nu sunt. (…) Noi, ca Guvern, am reușit să găsim bani, vreo 800 de milioane de euro în fonduri europene, ca să construim de la Sebeș la Turda.
Noi avem în exploatare grosso modo 17.000 de kilometri de drum, incluzând 530 de kilometri de autostradă, restul de drum național. Necesarul astăzi de la cele șapte regionale se ridică la peste patru miliarde euro pentru anul acesta. (…) Noi avem 180 milioane euro în buget pentru aceste drumuri.
Dacă mă întrebați care este cel mai prost sector de drum din România, este între Botoșani și Suceava.
0 comments :
Trimiteți un comentariu