Estimarea de creștere a economiei americane, cea mai mare la nivel mondial, pentru primul trimestru a fost redusă de la 2,5% la 2,4%, a anunțat Departamentul de Comerț al SUA. Ajustarea ia în calcul faptul că investițiile jucătorilor din afaceri și ale guvernului au fost mai mici decât s-a calculat inițial, iar cheltuielile populației au fost mai mari, scrie MarketWatch. Cheltuielile populației, motorul economiei americane, au crescut cu 3,4%, cel mai rapid ritm din ultimii doi ani, în loc de 3,2%. Exporturile au avansat cu 0,8%, și nu cu 2,9% cât a fost estimat inițial, iar importurile au urcat cu doar 1,9%, comparativ cu 5,4% cât prevedea prima estimare.
Guvernul elvețian le va permite băncilor să ocolească legislația privind secretul bancar pentru a dezvălui numele clienților
, iar prin această decizie speră să încheie o dispută de durată cu SUA privind evaziunea fiscală, scrie The New York Times. Decizia Bernei este considerată un punct de cotitură în conflictul dintre cele două țări. Ministrul elvețian de finanțe a explicat că acest pas le va permite băncilor elvețiene să accepte oferte din partea guvernului american de a furniza detalii legate de clienți în schimbul promisiunii că nu vor urma repercusiuni legale. „Este important pentru noi să lăsăm trecutul să fie trecut”, a afirmat ministrul Eveline Widmer-Schlumpf.
Ungaria ar putea reduce în viitorul îndepărtat impozitul pe profit de la nivelul actual de 16% la 9%
, dar acum țara nu este destul de puternică pentru a face acest lucru, a declarat premierul ungar Viktor Orban (foto) la postul de radio InfoRadio. El a menționat că nu vede motive pentru modificarea regimului fiscal în condițiile în care impozitul redus pe venit încurajează populația să muncească. De aceea, guvernul va încerca să atragă mai multe venituri bugetare din consum. Referitor la recomandarea Comisiei Europene de a scoate Ungaria de sub procedura de deficit excesiv, Orban a menționat că decizia dă mai mult spațiu de manevră guvernului și că fondurile europene sunt în siguranță.
Depozitele private constituite la băncile cipriote s-au redus cu 7% în aprilie, la 41,3 miliarde euro
, după o scădere de 4% în luna martie, potrivit datelor Băncii Centrale Europene, citate de EUobserver. Fuga capitalului din băncile cipriote vine după ce creditorii internaționali și guvernul de la Nicosia au convenit inițial în martie ca economia și sistemul bancar al țării să fie salvate confiscând o parte din aproape toate depozitele bancare. Ulterior, planul a fost refăcut în sensul că vor fi afectate doar depozitele de la Bank of Cyprus și Laiki, cele mai mari bănci ale țării. Pentru a preveni colapsul sistemului prin retrageri masive, guvernul cipriot a impus restricții ale fluxurilor de capital, primele din istoria zonei euro. În Spania, depozitele s-au redus cu 1,5% în aprilie, iar în Grecia cu 1,6%.
Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 31.05.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu