BM, BERD și FMI la București. Finanțatorii lumii vin să-și verifice unul dintre cei mai mari debitori

În numai două luni, președintele Băncii Mondiale, cel al BERD și directorul general al FMI vizitează România.

România, unul dintre cei mai mari clienți ai Fondului Monetar In­ter­național (FMI) din Uniu­nea Europeană, care continuă în mod atipic să beneficieze și de asistența tehnică și financiară a Băncii Mondiale și se află pe locul al treilea ca volum al investițiilor în portofoliul Băn­cii Europene pentru Recon­strucție și Dezvoltare (BERD), a intrat pe „radarul“ șefilor acestor trei mari instituții financiare internaționale.

După ce la începutul lunii mai a ajuns la București Jim Yong Kim, președintele Băncii Mondiale,  ieri a venit și Sir Suma Chakrabarti, președintele BERD. Iar pentru a treia oară după 1990, un șef al FMI va vizita Bucureștiul în perioada imediat următoare. Chris­tine Lagarde, șefa FMI, este așteptată în România înaintea boardului de la Washington, stabilit în 26 iunie, în care se va discuta îndeplinirea criteriilor de finalizare a acordului preventiv intrat deja „în prelungiri“, vizita directorului general al Fondului fiind anunțată de premierul Victor Ponta.

În conjunctura mondială actuală, caracterizată prin creștere economică lentă, volatilitate ridicată pe piețele financiare, un declin al investițiilor străi­ne și o intensificare a rolului ins­tituțiilor financiare interna­țio­nale, apar între­bări legate de coincidența venirii celor trei „mari șefi“ ai instituțiilor financiare la București, de semnifica­ția și de impactul vizitelor celor trei și dacă nu cumva România ar avea nevoie și de vizita unor mari șefi de companii și bănci private din lume, care să susțină proiecte pe piața locală.

„Vizitele șefilor FMI, Băncii Mon­­diale și BERD pot atra­ge aten­ția și «lumina re­flec­toa­relor» asupra Româ­niei și îi pot face pe investitorii stră­ini să înțeleagă mai bine ce se întâmplă aici și să aibă mai multă încredere în opor­tu­nitățile care există în România. Bineînțeles că ar fi foarte bine dacă România ar atrage și vi­zi­ta unor mari șefi de bănci și companii im­por­tan­te la nivel mondial. Am văzut că în pri­vința investițiilor străine trendul este des­cen­dent de câțiva ani. Există o competiție foarte puternică și, din păcate, România nu a făcut pro­grese, ci a regresat în multe clasa­men­te in­ter­naționale privind competi­tivi­ta­tea“, a co­mentat analistul economic Aurelian Dochia.

Interesul celor trei mari finanțatori multi­laterali nu este întâmplător privind prin prisma expunerilor pe care le-au acumulat: FMI și Banca Mondială s-au po­zi­ționat imediat după 1990 drept pri­ncipali creditori ai României și au susținut uriașul pachet de circa 20 mld. euro din 2009, în timp ce BERD a ajuns începând din 1991 la un volum de business de peste 6 mld. euro.

În ultimii patru ani, 90% din banii noi din exterior care au mai venit în România au fost împrumutați de către stat, iar firmele private și băncile mai degrabă își reînnoiesc liniile de finanțare. Datoria externă totală, care include atât datoria statului, cât și pe cea privată, a depășit pragul de 100 mld. euro, față de 21 mld. euro în decembrie 2004 și 72 mld. euro în decembrie 2008.

Vizita celor trei șefi ai FMI, Băncii Mondiale și BERD „dă bine“ și pentru ei, programele aplicate de cele trei instituții financiare în România putând fi arătate ca modele „de succes“. Astfel, România poate fi privită și ca un „elev model“, a mai spus Dochia. Pe de altă parte, poate ridica semne de întrebare dependența de acest tip de instituții, în timp ce țări mai avansate din regiune în frunte cu Polonia și Cehia lucrea­ză de mai mulți ani preponderent cu grupuri financiare private. De asemenea, nevoia per­manentă de asistență din partea unor instituții precum Banca Mondială și FMI vădește slăbiciuni mari la nivelul capacității administrative a autorităților și expertizei – mai ales pe zona politicilor economice și fis­ca­le. Înainte de criză FMI ajunsese în si­tuația de a fi nevoit să-și justifice în fel și chip ra­țiunea de a mai exista și se uita cu dis­perare cum îi scad veniturile pentru că nu mai avea pe cine să finanțeze. În 2009 Ro­mâ­nia a redevenit un client important, iar acum autoritățile se gândesc la un al treilea acord succesiv, chiar dacă au nevoie de noi dero­gări pentru neîndeplinirea unor angajamente.

Cele trei vizite înalte vin după ce la jumătatea anului trecut România a găzduit reuniunea „colegilor de clasă“ de la FMI și Băncii Mondiale - reuniunea rotativă a constituantei FMI și a BM, structură organizatorică condusă de Olanda și care reprezintă inclusiv interesele Bucureștiului în comitetele directoare ale celor două instituții financiare internaționale.

Pentru a face față crizei, România a devenit dintr-o dată în 2009 unul dintre principalii clienți ai FMI din Uniunea Europeană. România a convenit în primăvara anului 2009 asupra unui pachet de finanțare externă de la FMI, UE, Banca Mondială în sumă de 19,95 mld. euro, reprezentând cel mai mare credit extern din istoria țării și aproape jumătate din bugetul pe 2009.

FMI a decis să pună la dispoziția autorităților fonduri de 12,95 mld. euro, printr-un acord stand-by pe doi ani. În prezent, România are în derulare un acord preventiv cu FMI și UE de 5 mld. euro, fonduri care sunt accesate doar în caz de necesitate. După o prelungire de trei luni, în 26 iunie Consiliul director al FMI va analiza dacă România a îndeplinit precondițiile pentru finalizarea cu succes a acordului preventiv.

De la Banca Mondială România a accesat 1 mld. euro, în cadrul pachetului de finanțare externă. Cele trei împrumuturi de la Banca Mondială, în valoare totală de 1 mld. euro, au fost atașate unui pachet de reforme în domeniul sectorului public, inclusiv educație și sănătate, reforme în domeniul pensiilor și protecției sociale și în sectorul financiar. Recent Banca Mondială a aprobat un împrumut de 70 mil. euro, atașat proiectului pentru reorganizarea fiscului.

Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, instituție financiară multilaterală printre ai cărei acționari se numără și România, a investit aproximativ 6,2 mld. euro în peste 330 de proiecte în România.

Ce personalități au mai vizitat România

Actualii șefi ai FMI, Băncii Mondiale și BERD nu sunt primii care ajung în România.

În primăvara anului 2010 a făcut o scurtă vizită la București Dominique Strauss-Khan, fostul director general al FMI, în contextul în care România devenise unul dintre cei mai importanți „clienți“ ai fondului, cu un acord de finanțare de aproape 13 mld. euro.

Și Michel Camdessus a venit la București ca șef al FMI în 1994, în timp ce succesorul său Horst Kohler a ajuns în România abia după ce a părăsit funcția de la Washington, venind în 2007 în calitate de președinte al Germaniei. El mai fusese în România în 1999 ca președinte al BERD.

Datorită investițiilor mari pe care BERD le-a făcut în România, șefii acestei instituții au venit cel mai des la București, Kohler fiind urmat de Jean Lemierre, iar în 2009 de președintele Thomas Mirow.

Lista personalităților care au vizitat România este completată de Jean-Claude Trichet a ajuns la București în vara anului 2010, în calitate de președinte al BCE, ținând un discurs cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înființarea BNR. Trichet venea pentru a doua oară în România în calitatea de șef al bancherilor centrali din Europa, vizita anterioară având loc în toamna lui 2004. El mai vizitase Bucureștiul în anul 2000 ca guvernator al Băncii Franței.

Dintre conducătorii de mari grupuri bancare internaționale au venit la București în ultimii ani șefii Erste, ING, SociÈtÈ GÈnÈrale, La Caixa sau UniCredit.

Relația României cu marile instituții financiare internaționale

Banca Mondială

România a aderat la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) în 1972, la International Finance Corporation (IFC) - divizia de investiții a Băncii Mondiale - în 1991, și la Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor (MIGA), în 1992.

Banca Mondială a fost activă în România circa 40 de ani. Creditarea a fost întreruptă la începutul anilor 1980 și a fost reluată în 1991.

În perioada 1991-2008, Banca Mondială a finanțat un număr de 54 proiecte în România, însumând un angajament de aproximativ 5,5 mld. dolari.

Odată cu venirea crizei financiare și economice mondiale, România a accesat de la Banca Mondială 1 mld. euro, în cadrul pachetului de finanțare externă de aproape 20 mld. euro agreat de autoritățile române, în primăvara anului 2009, alături de FMI și Comisia Europeană. Cele trei împrumuturi de la Banca Mondială, în valoare totală de 1 mld. euro, au fost atașate unui pachet de reforme în domeniul sectorului public, inclusiv educație și sănătate, reforme în domeniul pensiilor și protecției sociale și în sectorul financiar.

În 2012 boardul Băncii Mondiale a aprobat o linie de credit de 1 mld. euro. România și-a creat practic, prin acest instrument, o alternativă de finanțare, fără să aibă ca scop în sine tragerea banilor. România a beneficiat și de asistența tehnică a BM pentru programul legat de controlul averilor mari. Recent Banca Mondială a aprobat un împrumut de 70 mil. euro, atașat proiectului pentru reorganizarea fiscului.

BERD

De la începutul activității sale, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) - instituție financiară multilaterală printre ai cărei acționari se numără și România, a investit aproximativ 6,2 mld. euro în peste 330 de proiecte în România, mobilizând pentru aceste proiecte circa 12 mld. euro din alte surse de finanțare.

Volumul de business al BERD în România s-a ridicat anul trecut la 612 mil. euro, în creștere cu 36% față de 2011, potrivit raportului anual al băncii.

Stocul cumulat de angajamente pe perioada 1991 - 2012, de 6,2 mld. euro, include impactul unor operațiuni restructurate, anulări de credite și vânzări de expuneri.

Dintre proiectele curente ale BERD 32% sunt în industrie, comerț, agrobusiness, 21% în energie, 21% în sectorul financiar și 26% în infrastructură.

Unul dintre domeniile vizate în 2012 a fost energia, inclusiv cea din surse regenerabile: portughezii de la EDP au primit peste 58 mil. euro pentru două ferme de eoliene și așteptau aprobarea a încă 63 mil. euro pentru un proiect fotovoltaic, în timp ce spaniolii de la Eolica au mizat pe 47 mil. euro pentru o fermă de eoliene din Dobrogea.

FMI

Istoria acordurilor României cu FMI a început în urmă cu aproape 40 de ani, în anul 1975. Cu excepția guvernelor Isărescu și Tăriceanu, celelalte guverne postdecembriste au încheiat acorduri de finanțare cu instituția financiară internatională, fără însă să le respecte pe cele mai multe.

După 1990, România a semnat șapte acorduri stand-by cu FMI, fiecare program fiind însoțit de un împrumut, condiționat de îndeplinirea anumitor angajamente de reformă. Totodată, au existat două acorduri stand-by preventive.

Până la începutul crizei financiare, un singur acord, cel din 2001, a fost cu greu dus până la capăt, după numeroase derogări și întârzieri, fiind finalizat în luna octombrie a anului 2003. La începutul lunii iulie 2004 a fost încheiat un nou acord stand-by, preventiv de această dată. Programul nu a fost finalizat, fiind încheiată doar prima evaluare.

În primăvara anului 2009, România a convenit asupra unui pachet de finanțare externă de la FMI, UE, Banca Mondială și BERD în sumă de 19,95 mld. euro, reprezentând cel mai mare credit extern din istoria țării și aproape jumătate din bugetul pe 2009. FMI a decis să pună la dispoziția autorităților fonduri de circa 13 mld. euro, printr-un acord stand-by pe doi ani.

În prezent, România are în derulare un acord preventiv cu FMI și UE de 5 mld. euro, fonduri care sunt accesate doar în caz de necesitate. După o prelungire de trei luni, în 26 iunie Consiliul director al FMI va analiza dacă România a îndeplinit precondițiile pentru finalizarea cu succes a acordului preventiv.

Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 18.06.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega