Bursa de la Istanbul s-a prăbușit cu 10% ieri, a patra zi de proteste violente contra premierului Erdogan. Analiștii spun însă că guvernul nu este în pericol

Bursa de la Istanbul, cu o capitalizare de piață de 317,8 miliarde dolari la începutul anului, s-a prăbușit ieri cu 10%, iar lira turcească a atins minimul ultimelor 18 luni în raport cu dolarul, semn că protestele sociale violente îndreptate împotriva premierului Recep Tayyip Erdogan îi neliniștesc pe investitori. Analiștii asigură că demonstrațiile nu pun în pericol guvernul, dar îi vor limita ambițiile premierului.

Căderea bursei urmează unui sfârșit de săptămână marcat de cele mai grave ciocniri din ultimii ani între protestatari, care denunță stilul autoritar de conducere și agenda islamistă a premierului Erdogan și cer demisia acestuia, și forțele de ordine. Indicele Istanbul National 100 a închis ședința de tranzacționare de luni în scădere cu 10%.

Tensiunile s-au resimțit și la nivelul costurilor de finanțare ale țării, randa­mentele obligațiunilor cu scadența la zece ani urcând luni la 7,12% comparativ cu 6,84% vineri, scrie agenția Thomson Reuters.

Violențe noi au izbucnit în noaptea de duminică spre luni în mai multe orașe, în timp ce protestele antiguvernamentale contra unui proiect imobiliar din Istanbul care au aprins focul demonstrațiilor au intrat în cea de-a patra zi.

Demonstrațiile au cuprins în total 67 de orașe, iar bilanțul oficial de până duminică al acestora este de 173 de răniți, dintre care 115 sunt polițiști, și 1.730 de persoane arestate, potrivit Bloomberg. Însă imagini filmate de un amator arată cum o mașină blindată a poliției trece peste un tânăr în încercarea de a sparge o baricadă.

Pe site-urile de socializare circulă po­vești despre o a doua persoană călcată de blidatele poliției și o tânără grav rănită de un cartuș cu gaze lacrimogene tras de polițiști. Forțele de ordine i-au atacat în mai multe orașe pe manifestanți cu gaze lacrimogene din elicopter, iar proiectilele au fost trase direct în populație.

„De acum înainte, oamenii vor fi luați în considerare. Premierul ne-a întrebat ce vrem. Vrem justiție. Vrem democrație. Ne vrem libertatea“, spune Cemil Ardic, un protestatar în vârstă de 30 de ani care stă pe locul șoferului unei mașini de poliție distruse.

Nu va fi centru comercial, dar va fi o moschee

Premierul a abordat o atitudine sfidă­toare duminică într-un interviu televizat, al treilea în ultimele 36 de ore, spunând că guvernul va continua planurile de a remodela Piața Taksim, un loc tradițional pentru manifestații și de unde au pornit actualele proteste, inclusiv prin construirea unei moschei.

„Nu voi cere permisiunea de la liderii opoziției și de la o mână de jefuitori“, a spus Erdogan.

Demonstrațiile au avut inițial ca scop impiedicarea autorităților să transforme parcul din această piață, singurul loc cu verdeață din zonă, în centrul comercial prin construirea unor barăci militare din epoca Imperiului Otoman. Barăcile vor fi construite, dar nu vor adăposti un centru comercial, a asigurat premierul.

La manifestațiile din Istanbul au participat zeci de mii de persoane, unele doar pentru a protesta contra răspunsului deosebit de violent al poliției. „Ei (protestatarii – n.red.) incendiază, distrug magazinele. Este aceasta o democrație? Ei spun că Erdogan este un dictator. Dacă ei spun dictator cuiva care lucrează în interesul poporului, atunci eu nu mai am nimic de spus“, a afirmat Erdogan.

Premierul a acuzat partidele de opoziție pentru incitarea mulțimilor și a susținut că protestele au ca scop slăbirea partidului său, AK, înaintea alegerilor de anul viitor.  Doleanțele protestatarilor variază de la brutalitatea poliției, restricții la comer­cializarea alcoolului și manifestarea afecțiunii în public la întemnițarea ofițerilor de armată și jurnaliștilor acuzați că complotează contra guvernului. Erdogan a justificat decizia guvernului de a interzice comercializarea alcoolului în orele nopții. „Vreau ca ei să știe că vreau aceste restricții pentru binele sănătății lor. Oricine bea alcool este un alcoolic“, a spus el.

Guvernare cu edicte personale

Erdogan poate fi pus în legătură directă cu boom-ul economic pe care Turcia l-a cunoscut în cei 11 ani de când el stă la conducerea guvernului. Protestele l-ar putea determina să-și modereze stilul de guvernare considerat a fi prea personal, caracterizat prin edicte proprii referitoare la subiecte variind de la emisiunile de televiziune la rolul parlamentului transformate în lege. Erdogan caută sprijin pentru o nouă constituție care va permite președintelui să emită decrete cu putere de lege, să dizolve parlamentul, să ceară alegeri și să decidă folosirea armatei.

„Protestele nu reprezintă o amenințare pentru stabilitatea guvernului sau pentru realegerea partidului de guvernare. Totuși, acestea pot limita considerabil capacitatea lui Erdogan de a forța un sistem prezidențial în Turcia, în condițiile în care aceste evenimente arată că este tot mai mult perceput ca fiind un premier autoritar“, a explicat Naz Masraff, analist la Eurasia Group.

Pentru anul viitor sunt stabilite primele alegeri publice pentru președenție și sunt speculații că Erdogan va candida.

Protestele ar putea afecta și politica Turciei vis-à-vis de țări precum Siria, în care premierul îi sprijină pe rebelii ce luptă pentru înlăturarea președintelui sirian Bashar al-Assad. De asemenea, violențele ar putea avea un impact negativ asupra planului Istanbulului de a organiza Jocurile Olimpice din 2020.

Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 04.06.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru