Eșecul privatizării companiei naționale de gaze naturale a Greciei demonstrează că interesele generale ale UE primează celor ale statelor, mai ales în politicile energetice

Știrea a fost publicată miercuri, 12 iunie 2013, 04:16 în categoria

Eşecul privatizării companiei naţionale de gaze naturale a Greciei demonstrează că interesele generale ale UE primează celor ale statelor, mai ales în politicile energetice Eșecul privatizării companiei naționale de gaze naturale grecești DEPA, după retragerea din cursă a singurului ofertant, grupul rus Gazprom, este rezultatul unui joc geopolitic în care regulile au fost dictate de intersele generale ale UE și de politicile americane care au trecut peste planurile și eforturile guvernului de la Atena.

Grupul rus Gazprom a renunțat spre surprinderea multora la cursa pentru privatizarea DEPA argumentând că nu a primit suficiente garanții că poziția financiară a acestei companii nu se va deteriora după încheierea preluării, deși autoritățile elene asigură că problema fusese rezolvată la negocieri. La unele dintre discuții a participat chiar șeful Gazprom Alexei Miller, care a venit de mai multe ori în vizită la Atena.

“Procesul de vânzare a degenerat într-un joc geopolitic, care s-a jucat într-un mod demn de amatori”, spune sub rezerva anonimatului un director executiv din industria energetică din Grecia, citat de Euronews.com.

Pentru o altă sursă din industria locală a energiei retragerea Gazprom reprezintă o veste bună deoarece astfel s-a prevenit ca singurul exportator rus de gaze naturale să monopolizeze piața greacă.

“Am fi înlocuit un monopol de stat cu unul privat”, a explicat el. Companiile grecești se plâng că Gazprom vinde deja Greciei gaze naturale la prețuri cu 30% mai mari decât altor state europene.

Gazprom s-ar fi retras pentru a evita un conflict cu CE

DEPA importă de la Gazprom două treimi din necesarul de gaze, ceea ce a trezit îngrijorări că UE, care vrea să-și reducă dependența de gazele rusești, va interzice sau va impune condiții dure preluării companiei de către grupul rus.

O sursă apropiată situației a explicat chiar că oficiali ai Comisiei Europene au avertizat că instituția va interzice vânzarea deoarece aceasta ar crea un conflict de interese. “Directoratele pentru Energie și Concurență au făcut clar că se opun afacerii”, spune sursa, citată de Financial Times. O astfel de tranzacție are nevoie de aprobarea Comisiei Europene.

Miller, prieten apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, a venit de mai multe ori la Atena unde a discutat cu premierul grec Antonis Samaras. Nerăbdător să încheie acordul de privatizare a DEPA cu singurul grup energetic internațional care s-a arătat interesat, guvernul de la Atena a extins termenul limită pentru prezentarea unei oferte și a modificat unele dintre condiții – printre care suma pe care cumpărătorul trebuie s-o depună ca garanție – pentru a facilita preluarea de către Gazprom, notează The Guardian.

Nici SUA nu agreează prezența Rusiei pe piața europeană a energiei

Vocea Rusiei, o publicație apropiată Kremlinului, a sugerat la începutul anului că SUA a pus presiuni pe guvernul de la Atena pentru a exclude Gazprom de la licitația pentru DEPA. Publicația citează portalul de știri de business Capital.gr, care scrie că un reprezentant al Departamentului american de Stat i-a avertizat pe politicienii și oamenii de afaceri greci că Washingtonul nu agreează oferta Gazprom pentru compania elenă deoarece aceasta ar face ca Atena să devină “ostatecul Moscovei” și ar permite Rusiei să manipuleze prețurile energiei din Grecia.

Vânzarea activelor statului este o condiție atașată programului de bailout de 240 miliarde euro stabilit pentru Grecia de creditorii internaționali  - UE, BCE și FMI. Planul inițial prevedea ca statul să strângă din privatizări 50 de miliarde euro până în 2019. Atena intenționează acum să atragă 11,1 miliarde euro până în 2016 și 25 miliarde euro până în 2020. Pentru anul acesta a fost stabilită ca țintă suma de 2,6 miliarde euro, dar eșecul vânzării DEPA va face probabil ca acest obiectiv să nu poată fi atins.

Dezamăgirea privind eșuarea privatizării ar putea fi îndulcită dacă Azerbaidjan alege gazoductul care trece prin Grecia, Albania și Italia (Trans-Adriatic Pipeline sau TAP, n.r.) pentru transportul gazelor naturale azere spre Europa. Compania azeră de stat SOCAR, singura care a licitat pentru cumpărarea rețelei de distribuție a gazelor naturale din Grecia, ar trebui să aleagă până la sfârșitul lunii între TAP și gazoductul european Nabucco.

“Dacă este selectată TAP, aceasta va aduce un impuls semnificativ economiei Greciei și rolului acestei țări în regiune”, a explicat Thanos Dokos, șeful institutului de cercetări Eliamep.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu