Leul a pierdut 1,9% din valoare într-o săptămână în fața euro, iar zlotul polonez și forintul maghiar s-au depreciat cu 2,1%, și, respectiv, 3,3%.Cursul de schimb a depășit ieri pragul de 4,4 lei/euro pentru prima dată în ultimele două luni după cea mai dramatică săptămână de pe piața valutară de anul acesta, în care leul a pierdut aproape două procente în fața euro. Prognozele s-au modificat acum spre 4,45 sau chiar 4,5 lei/euro la sfârșitul anului.
„Sunt puține șanse să mai asistăm la intrări de capital la fel de mari ca în primele luni din acest an pe măsură ce randamentele titlurilor de stat au scăzut și există așteptări de tăiere a dobânzii-cheie. O apreciere a leului sub 4,3 lei în viitor pare limitată, iar dacă ne orientăm către finalul anului, am putea asista la creșterea euro spre 4,45 lei sau chiar 4,5 lei“, spune Cătălina Molnar, economistul-șef al UniCredit Țiriac.
Deprecierea abruptă a leului, care a pierdut aproape opt bani doar în ședințele de vineri și luni, a fost declanșată de creșterea aversiunii investitorilor față de activele din piețele emergente, care a trimis la pământ toate monedele est-europene. Leul a continuat să piardă teren și ieri, deși zlotul polonez și forintul maghiar au reușit să recupereze o parte din deprecierea de săptămâna trecută. Analiștii spun că principalul risc pentru leu îl reprezintă contextul internațional după ce investitorii influențați de semnale recente ale băncii centrale americane privind renunțarea la strategia de cumpărare de obligațiuni, cuplate cu datele economice din SUA, au început să-și redistribuie capitalurile dinspre piețele emergente către titluri de stat în dolari, al căror randament ar putea crește.
Leul s-a apreciat anul acesta până aproape de pragul de 4,3 unități/euro după ce străinii au revenit pe piața titlurilor de stat în lei și au cumpărat agresiv obligațiuni pe termen lung.
Cererea de lei a crescut în acest context, ceea ce a avut un efect vizibil asupra cotațiilor pe piața valutară. Finanțele au vândut de la începutul anului titluri de stat de peste 25 mld. lei, în timp ce randamentele au scăzut cu circa două puncte procentuale.
Schimbarea de direcție de pe piața valutară vine în condițiile în care cu numai câteva zile în urmă mulți analiști se așteptau ca leul să preseze pragul de 4,3 unități/euro în viitorul apropiat, deși exista o doză de scepticism privind trecerea cotațiilor sub acest nivel având în vedere grija BNR de a limita volatilitatea cursului de schimb.
„Leul s-ar putea aprecia având în vedere propunerea Comisiei Europene de a scoate România din procedura de deficit excesiv, care credem că banca centrală nu va permite întărirea leului dincolo de 4,3 unități/euro“, scria într-o notă publicată la sfârșitul săptămânii trecute de analiștii Erste.
Creșterea apetitului pentru titlurile de stat în lei a apărut după stabilizarea situației pe scena politică, dar și în contextul în care obligațiunile în lei au fost incluse de Barcalys și JP Morgan într-o serie de indici proprii privind titlurile emise de piețele emergente. Includerea titlurilor în lei într-un pachet cu alte piețe emergente are însă și un revers, care se observă acum, și anume, în momentul în care aversiunea la risc crește, toate țările din „pachet“ sunt afectate.
Deocamdată, creșterea reticenței investitorilor față de piețele emergente nu s-a reflectat și în randamentele titlurilor de stat în lei, care au crescut doar marginal în ultimele zile. De exemplu, randamentul titlurilor pe cinci ani – cele mai căutate de străini în ultima perioadă - ajungea ieri la 4,67% pe an, față de 4,37% pe an în urmă cu două săptămâni.
Ministerul Finanțelor continuă să găsească cerere pentru emisiunile de obligațiuni în lei, chiar dacă interesul investitorilor s-a mai diminuat față de începutul anului. La prima licitație cu titluri de stat din luna iunie, organizată ieri, Trezoreria a vândut întreaga sumă planificată, de 500 milioane de lei, la un randament de 4,66% pe an. Titlurile au scadență reziduală de doi ani.
Cererea din partea investitorilor a fost de două ori mai mare, dar sumele intrate pe piață nu au reușit să stabilizeze cursul de schimb. Fluxurile de capital din afara țării nu mai ajută leul inclusiv în condițiile în care analiștii afirmă că în ultima perioadă străinii au preferat să cumpere lei direct prin acorduri bilaterale cu băncile și au evitat piața valutară.
Investitorii continuă să aibă încredere în titlurile în lei după ce mai multe bănci străine, inclusiv francezii de la Société Générale, au recomandat investițiile în obligațiuni emise de statul român având în vedere randamentul real pozitiv și trendul de scădere a inflației.
Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 04.06.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu