„A doua mare tragedie din turismul românesc, după incidentul de la Balotești din ’95, când un avion cu 60 de persoane s-a prăbușit“„Foarte mulți transportatori lucrează la negru, de aici și lipsa de control asupra autocarelor, defecțiuni tehnice, evaziune fiscală și alte probleme“, spune Daniel Micu, directorul general al companiei de transport persoane Atlassib.
La aproape 20 de ore de la tragicul accident în urma căruia 18 români aflați în vacanță și-au pierdut viața iar alți 29 au fost răniți după ce un autocar închiriat de agenția de turism Mareea Comtur s-a răsturnat într-o prăpastie în Muntenegru, nici ministrul turismului Maria Grapini, nici Relu Fenechiu, ministrul transporturilor, nu au ieșit cu o declarație.
Mai mult, autoritățile nu au anunțat că ar fi reținut vreun responsabil pentru acest accident. Aceasta este cea mai mare tragedie din turism din ultimii 18 ani, considerată de jucătorii din turism al doilea cel mai tragic eveniment după prăbușirea unei aeronave Tarom cu 60 de persoane la Balotești în 1995. Cine se face responsabil de acest eveniment?
Nimeni nu își asumă vreo vină până acum, nicio persoană nu a fost reținută de poliție, iar autoritățile spun doar că au demarat ancheta. Cazul scoate la iveală situația haotică din turism și transporturi de călători unde licențele sunt date prin încălcarea legilor. Fostul ministru al transporturilor Anca Boagiu a acuzat dur noua conducere, afirmând că licențierea transportului de călători se face „mafiotic“. În plus, pentru că șoferi români nu sunt aspru penalizați pentru încălcarea regulilor de circulație așa cum se întâmplă în Austria sau Germania, frecvența acestor accidente este mult mai mare. România este pe locul 5 la nivel european la frecvența accidentelor rutiere cu victime, deși parcul de mașini este la jumătate față de media UE.
Spre comparație, în Italia, după ce vasul de croazieră Costa Concordia a eșuat, incident ce s-a soldat cu trei morți, 20 de răniți și 40 de dați dispăruți, căpitanul italian a fost reținut de procurori și ulterior a ajuns după gratii.
„Nu știm ce s-a întâmplat. Autocarul cu care se făcea circuitul era închiriat de la o firmă. Turiștii se aflau într-un circuit de zece zile în Muntenegru și Croația“, a spus Marius Usturoiu, proprietarul agenției de turism Mareea Comtur, care a vândut vacanțele turiștilor aflați în autocar. Pasagerii aflați în autocarul care s-a răsturnat se aflau într-un circuit cultural, ce includea opt nopți de cazare.
Autocarul care s-a răsturnat aparține familiei Grigore, care administrează două companii în turism. Gregory Tour Serv este deținută de Iuliana Mihaela Grigore și Ștefan Grigore. Firma a avut afaceri de 5,7 mil. lei (1,3 mil. euro) și pierderi de 515.000 lei (circa 119.000 euro), la opt angajați, potrivit datelor de la Finanțe. Gregory Tour Holiday, cea de-a doua firmă, este deținută de Viorica Ioana Grigore.
Relu Fenechiu, ministrul transporturilor:
Nu a putut fi contactat de ZF și nici nu a făcut vreo declarație publică cu privire la accidentul din Muntenegru.
În subordinea sa este Autoritatea Rutieră Română care eliberează licențe de transport.
„Există o mafie a licențierilor și de aceea, ca ministru al transporturilor, am creat Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, unde s-au reunit experți în transportul rutier (...). Din păcate, ministrul Fenechiu a distrus noul sistem și preferă să moară oameni, dar să trăiască rețele mafiote de licențiere, control, acreditare”, a spus Anca Boagiu, fostul ministru al transporturilor, contactată de ZF.
Firma a raportat în 2011 o cifră de afaceri de 39.000 de lei (8.700 de euro) și un profit de 943 de lei (211 euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finanțe. Proprietarii firmelor nu au putut fi contactați până la închiderea ediției. Firma Gregory Tour, care a închiriat autocarul ce s-a răsturnat în Muntenegru agenției de turism Mareea Comtur pentru realizarea unui circuit cultural, are o flotă de șase autocare.
„O astfel de tragedie nu a mai fost până acum. Esta a doua mare tragedie, după cea din Balotești, când un avion al Tarom s-a prăbușit. Este o situație critică, trebuie văzut care va fi rezultatul investigației“, a spus Sorin Văduvoiu, directorul general al agenției de turism Perfect Tour. La 31 martie 1995, un avion Airbus A310-324 al Tarom, cu destinația Bruxelles, se prăbușea pe un câmp din Balotești la scurt timp de la decolare. Niciunul din cei 60 de pasageri, români și străini, nu a supraviețuit. Și Mircea Vladu, directorul agenției Prestige Tours, spune că este o adevărată tragedie.
Șeful Autorității Naționale pentru Turism: Am dispus realizarea de controale la cele două agenții
Gregory Tour Serv și-a luat licența în turism pe 26 aprilie 2010, iar Mareea Comtur pe 12 noiembrie 2009, potrivit datelor de pe site-ul Autorității Naționale pentru Turism.
„Am dispus deja realizarea unor controale la agențiile Mareea Comtur și Gregory Tour pentru a vedea dacă respectau toate prevederile în vederea comercializării de pachete turistice. Se va verifica dacă au brevete, modul în care s-au semnat contractele, aspecte legate de comercializarea vacanțelor. Noi nu avem competențe legale pentru verificarea activității de transport“, a declarat Răzvan Filipescu, președintele Autorității Naționale pentru Turism. Contactată de ZF, Maria Grapini, ministrul turismului, nu a răspuns.
Răzvan Filipescu, președintele Autorității Naționale pentru Turism:
"Am dispus deja realizarea unor controale la agențiile Mareea Comtur și Gregory Tour pentru a vedea dacă respectau toate prevederile în vederea comercializării de pachete turistice. Se va verifica dacă au brevete, modul în care s-au semnat contractele, aspecte legate de comercializarea vacanțelor. Noi nu avem competențe legale pentru verificarea activității de transport.“
3.109 de firme au licențe de turism și funcționează ca agenții de turism în România
În România funcționează ca agenții de turism sau touroperatoare 3109 firme, care au luat licență în turism de la Autoritatea Națională pentru Turism. Anul trecut au fost retrase 201 de licențe de turism, arată aceeași sursă. Agenția de turism organizatoare sau detailistă nu poate exclude sau nu poate limita responsabilitatea ei pentru prejudiciul cauzat de moartea sau de rănirea turistului ca urmare a acțiunilor ori a neglijenței ei, potrivit Ordonanței nr. 107 din 30 iulie 1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii. Pentru a obține o licență în turism, o firmă trebuie să aibă un punct de lucru și un angajat cu brevet în turism.
Un transportator: Jumătate din piața de transport rutier de persoane, la negru
Cei mai mari jucători din transportul internațional rutier de persoane sunt compania Atlassib, controlată de Ilie Carabulea, Eurolines (Touring Europabus), deținută de Dragoș Anastasiu, Tabia Tour și Saiz Tour România, înființată în 2003, care face curse spre Spania și este deținută de Autotransportes Saiz Tour S.L., cu sediul în Barcelona.
Daniel Micu, directorul general al companiei de transport persoane Atlassib, cel mai mare jucător pe piața de transport rutier internațional, cu afaceri de 65 mil. euro în 2011, spune că jumătate din această piață este la gri sau la negru.
„Foarte mulți transportatori lucrează la negru, de aici și lipsa de control asupra autocarelor, defecțiuni tehnice, evaziune fiscală și alte probleme“, a spus el. Întrebat de ZF la cât este evaluată această piață, el a spus că nu există date oficiale. „În transportul de persoane sunt norme europene legate de timpii de conducere și de odihnă. La patru ore și jumătate de condus, șoferul trebuie să ia o pauză de 45 de minute.“ Atlassib are o flotă de 170 de autocare ce operează pe 37 de linii externe. Compania transportă între 550.000 și 600.000 de persoane anual. „Șoferii pe care îi angajăm trebuie să aibă cel puțin trei ani de experiență de condus pe autocare de persoane. Ei conduc pe rute interne și apoi pe rute externe. Autocarelor noastre li se fac constant revizii.“
Maria Grapini, ministrul delegat pentru turism
Nu a putut fi contactat de ZF și nici nu a făcut vreo declarație publică cu privire la accidentul din Muntenegru.
În subordinea sa este Autoritatea Națională pentru Turism.
MAE: Ancheta va fi coordonată de o unitate de parchet
Marius Mugurel Tache, comisar-șef, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, a spus că ancheta va fi coordonată de o unitate de parchet și că o astfel de anchetă nu va fi făcută doar de Poliție, dat fiind că poate fi vorba despre starea tehnică a mașinii. „Ne vom sesiza din oficiu în privința accidentului din Muntenegru și vom cere și sprijinul autorităților din Muntenegru. Atât este ceea ce vă pot comunica până acum“, a spus Ramona Bulucu, procuror-șef, purtătorul de cuvânt al Ministerului Public.
Un avion al Forțelor Aeriene Române, trimis în Muntenegru
Ministrul român de externe Titus Corlățean și-a anulat participarea la reuniunile din Luxemburg pentru a pleca la Podgorița ca să coordoneze la fața locului activitățile echipei operative din România, în cooperare cu autoritățile locale, pentru asistența victimelor.
Ieri dimineață a aterizat la Podgorița, în Muntenegru, aeronava C-27J Spartan a Forțelor Aeriene, care a transportat două echipe de evaluare, una medicală și una consulară, în vederea recuperării cetățenilor români implicați în accidentul rutier de duminică. La bord se afla și secretarul de stat Raed Arafat. Misiunea este executată la solicitarea celulei de criză constituite la nivelul Ministerului Afacerilor Externe.
Declarațiile unui pasager din autocar
Unul dintre pasagerii accidentați în Muntenegru a declarat, potrivit Știrile Pro TV, că în momentul producerii accidentului șoferul era într-o depășire la intrarea într-un viaduct și deși limita de viteză era de 50 km/oră, el avea în jur de 90 km/oră. „Eu mă simt relativ bine, ceilalți sunt mult mai rău. Am lovituri destul de puternice pe corp, dar nu cu efecte majore. Am doar câteva zgârieturi, eu am căzut din autocar în timp ce se rostogolea. Șoferul a încercat să depășească la intrarea într-un viaduct accelerând. Am început să strigăm la el să încetinească. A accelerat, a încercat să evite mașina din față și a sărit peste parapet. Limita de viteză a fost de 50 km/h, iar el avea undeva pe la 90 km/h. Nu ne grăbeam, aveam timp să ajungem“, a declarat pasagerul. El a mai povestit că la locul accidentului au apărut 30 - 40 de oameni cu corzi care i-au salvat. „A fost o organizare impecabilă. Cei care n-aveau centuri de siguranță au fost cei care au scăpat pentru că au fost aruncați din autocar“, a mai spus victima.
Tiberiu Nițu, procuror-general al României
„Ne vom sesiza din oficiu în privința accidentului din Muntenegru și vom cere și sprijinul autorităților din Muntenegru. Atât este ceea ce vă pot comunica până acum“, a spus Ramona Bulucu, procuror-șef, purtătorul de cuvânt al Ministerului Public
Până la închiderea ediției responsabilii nu fuseseră chemați la audieri. Pe de altă parte, Andreea Paul, vicepreședinte PDL, spune că până ieri seară Poliția și Procuratura ar fi trebuit să treacă la anchetarea celor vinovați.
„De ce patronul firmei de transport și cel de turism nu sunt încă ridicați de Poliție până la această oră pentru investigații?“
Ce spune directorul firmei care deține autocarul implicat în accident
„Noi, ca firmă, nu am avut niciun incident până acum și nici șoferii nu știu să fi avut vreun incident anterior, nici la locurile de muncă anterioare“, a declarat Ștefan Grigore, directorul Gregory Tour, citat de Mediafax. El a mai spus că firma face acest traseu din Muntenegru de cel puțin 7-8 ori anual, iar unul dintre șoferii de pe autocarul respectiv a făcut acest traseu de 20 de ori. De asemenea, autocarul avea toate verificările tehnice făcute, nefiind semnalată nicio problemă. Ștefan Grigore a spus că a fost contactat toată noaptea (duminică spre luni) de membri ai familiilor celor aflați în autocar, însă din păcate nu le-a putut da nicio informație, pentru că nici el nu a reușit să afle nimic.
Un jurnalist din Muntenegru: Șoseaua unde a avut accidentul cu autocarul românesc este una dintre cele mai periculoase din țară
Accidentul în care a fost implicat un autocar plin cu turiști români este unul dintre cele mai grave care au avut loc în ultimii ani în Muntenegru, a spus pentru ZF Radovan Bogojevic, un jurnalist al televiziunii muntenegrene PRVA TV.
„Am mai avut un accident de tren foarte grav în ultimii ani, dar accidentul de ieri este unul dintre cele mai terifiante. Șoseaua unde accidentul a avut loc este singura care face legătura între sudul și nordul țării și se numără printre cele mai periculoase din Muntenegru. O serie de accidente de amploare au avut loc în ultimii ani pe acest drum“, a spus Bogojevic.
Sorin Supuran, director general al Autorității Rutiere Române
:
„Autocarul implicat într-un accident în Muntenegru are licență de transport și deține documente privind legalitatea transportului și a cursei în cauză.“
Accidentul s-a produs duminică după amiază la Grlo, pe o șosea dintr-o regiune montană la 30 de kilometri nord de Podgorița, capitala Muntenegrului. Autocarul cu 47 de pasageri a căzut într-o prăpastie după ce a încercat să facă o depășire.
Pasagerii aflați în autocarul care s-a răsturnat în Muntenegru se aflau într-un circuit cultural, ce includea opt nopți de cazare. Prețul acestui pachet de vacanță începea de la 389 de euro, cu loc de cazare într-o cameră dublă, potrivit datelor de pe site-ul agenției Mareea, organizatoarea acestui circuit.
Autocarul implicat în accident, un Neoplan Tourliner, cu o capacitate de 49 plus două locuri. La an de fabricație, pe site-ul companiei care îl deținea, figurează perioada 2005-2007.
Marius Usturoiu, proprietarul agenției de turism Mareea Comtur
„Nu știm ce s-a întâmplat. Autocarul cu care se făcea circuitul era închiriat de la o firmă. Turiștii se aflau într-un circuit de zece zile în Muntenegru și Croația. Plecaseră sâmbătă din București, fuseseră cazați o noapte în Belgrad, iar duminică erau în drum spre Budva (Muntenegru), unde urmau să fie cazați.“
Mareea Comtur este una din cele mai mari agenții de turism de pe piață, cu afaceri de 14 mil. de euro anul trecut, care vinde circuite în țară. Pasagerii aflați în autocarul care s-a răsturnat în Muntenegru se aflau într-un circuit cultural, ce includea opt nopți de cazare. Prețul acestui pachet de vacanță începea de la 389 de euro, cu loc de cazare într-o cameră dublă, potrivit datelor de pe site-ul agenției Mareea, organizatoarea acestui circuit.
Brokerii de asigurări: Vor fi despăgubiri record, de circa 5 milioane de euro
Accidentul rutier din Muntenegru ar putea determina plata unor despăgubiri record pe piața locală, de circa 5 milioane de euro, pentru vătămări corporale și morale, consideră brokerii de asigurări.
„E posibil să vedem cea mai mare daună plătită în contul unei polițe auto obligatorii. Despăgubirea totală pentru vătămări corporale și daune morale acoperite de asigurarea RCA s-ar putea apropia de cinci milioane de euro, având în vedere numărul persoanelor decedate și rănite. Totuși, impactul unei daune maxime pe RCA nu va fi foarte mare. Dacă se înregistrează cinci daune cu o valoare de un milion de euro fiecare, practic vorbim de același efect.“, a afirmat Cristian Fugaciu, director general al brokerului Marsh.
Asigurătorii locali nu au mai plătit până acum o daună totală de cinci milioane de euro pe o singură poliță RCA, cea mai mare despăgubire ajungând la circa trei milioane de euro.
Autocarul implicat în accidentul din Muntenegru, deținut de compania Gregory Tour, era înmatriculat cu numărul B 123 MMJ, iar în baza de date CEDAM, care oferă informații despre istoricul daunelor, Omniasig apare ca fiind asigurătorul vehicului. Reprezentanții Omniasig nu au putut fi contactați până la închiderea ediției pentru a confirma informația. Potrivit CEDAM, pentru același autocar deținut de firma Gregory Tour, a mai fost înregistrată o daună la sfârșitul lunii februarie 2011, despăgubirea fiind achitată de Euroins în iunie 2011.
Potrivit unor informații din piață, companiile de asigurări încasează aproximativ 3.000 de lei pentru o poliță de asigurare RCA a unui autocar. „Dacă Omniasig este asigurătorul autocarului, cu siguranță va putea susține o astfel de daună, nu cred că vor exista probleme. Grupul VIG, care deține compania, este un grup puternic, cu afaceri internaționale. Oricare ar fi fost compania de asigurări care a emis polița, nu cred că stabilitatea afacerilor ar fi avut de suferit. Pe acestă piață e normal să fii asigurat, legea obligă companiile care subscriu pe RCA să se reasigure și să transfere o parte din risc“, a explicat Fugaciu.
Pe de altă parte, Bogdan Andriescu, președintele Uniunii Naționale a Societăților de Intermediere și Consultanță în Asigurări din România (UNSICAR), consideră că o daună maximă pe RCA va avea ca efect înrăutățirea și mai mult a ratei de daună, ceea ce va duce la majorarea tarifelor polițelor. „Un efect asupra pieței locale, cu siguranță, vom vedea. În primul rând va crește gradul de daunalitate, iar acest lucru se va resimți la nivelul asiguratului, care va plăti mai mult pentru asigurare. Totodată, asigurătorul va scoate din buzunar mai mult pentru reasigurare“, spune Andriescu.
Despăgubirile plătite pentru daune morale și vătămări corporale au crescut rapid în ultimii ani, ponderea ajungând la peste 18% din totalul daunelor achitate pe polițele de răspundere civilă auto (RCA). Anul trecut valoarea acestora s-a ridicat la 328 milioane de lei (74 mil. euro), în creștere cu 20% față de 2011.
Hagiu: Șoferii de autocar în România nici măcar nu participă la cursurile de dinainte de atestat
Augustin Hagiu, consultant în transporturi și care a mai deținut funcția de președinte al Federației Operatorilor Rutieri de Transport (FORT), dar și de consultant în cadrul Autorității Rutiere Române (ARR) în 2012 pentru aproximativ șase luni, spune că în România șoferii de autocar nu sunt testați cum trebuie, atestatele se dau pe bandă rulantă și totul este o afacere din care niște „băieți deștepți“ câștigă sume impresionante de bani.
„Astfel de șoferi nu sunt instruiți cum trebuie și doar li se pune atestatul în brațe contra unei sume de bani, desigur nefiscalizate, și acum vedem rezultatele. Sunt organizate teste în urma unor cursuri, dar aceste cursuri nu se fac, și de multe ori șoferul nici măcar nu este în sala la examinare, dar șoferii obțin atestatul ca și cum ar fi fost acolo. În fiecare zi se pot produce astfel de accidente din cauza acestor condiții“, a spus Augustin Hagiu.
Pe de altă parte, oficialii Autorității Rutiere Române au declarat că în cazul autocarului implicat într-un accident în Muntenegru are licență de transport și deține documente privind legalitatea transportului și a cursei în cauză.
Unul dintre pasagerii accidentați în Muntenegru a declarat pentru Știrile Pro TV că în momentul producerii accidentului șoferul era într-o depășire la intrarea într-un viaduct și deși limita de viteză pe acel sector de drum era de 50 km/h, autocarul circula cu 90 km/h. Viteza exactă a autocarului va putea fi comunicată doar după ce Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) va finaliza ancheta și va analiza datele înregistrate de tahograful autocarului care înregistrează informații inclusiv despre viteza de rulare a acestuia.
„S-a demarat ancheta și suntem în curs de desfășurare. Nu avem momentan nicio informație, autocarul este în râpă. Din înregistrările de la bord nu știm în acest moment ce se poate extrage. Vom veni cu un comunicat complet. Acum se face ancheta“, a spus Gabriel Ștefănescu, președintele ISCTR.
Aproape 19.000 de autobuze și autocare erau înmatriculate în România la sfârșitul anului trecut, potrivit datelor de la Poliție, dintre care doar 2% sunt mai noi de doi ani. Cele mai multe, adică peste 35%, au o vechime mai mare de 20 de ani, având implicit standarde de siguranță mult diferite comparativ cu cele noi. Însumate, cele cu o vechime mai mare de zece ani reprezintă 62% din totalul parcului de autobuze și autocare ce transportă zilnic pasageri.
În ceea ce privește starea tehnică a autocarelor utilizate în transporturi internaționale, Augustin Hagiu a subliniat că acestea sunt analizate la fiecare șase luni, iar din punct de vedere tehnic nu ar trebui să existe probleme. În plus, el a subliniat că „autocarele care realizează curse ocazionale sunt foarte noi, mai noi și decât cele din regiune“.
Comparativ, în cazul autoutilitarelor, doar 46% au o vechime mai mare de zece ani, cele mai multe, respectiv 35% având o vechime cuprinsă între șase și zece ani. Mai mult, din totalul parcului, 5% din camioane au o vechime mai mică de doi ani, procent de peste două ori mai mare comparativ cu cel al autocarelor.
De obicei, firmele de transport sunt interesate să aibă în parc vehicule cât mai noi, acestea având nu doar costuri de exploatare mai mici, ci și taxe mai reduse în special în Europa de Vest, dar și șanse mai mici în cazul apariției unor defecte tehnice.
Vârsta medie a unui autocar sau autobuz înmatriculat în România este de peste 14 ani, în timp ce în cazul utilitarelor aceasta scade la 11 ani.
România, pe locul cinci în UE la accidentele rutiere: 2.400 de morți anual
În România în ultimii 12 ani au murit în medie 2.483 de oameni anual în urma accidentelor rutiere, vârful fiind atins în 2008 cu 3.000 de decese. Mortalitatea pe șoselele locale a coborât cu 15% sub media multianuală în 2011, iar pentru 2012 estimările arată un nivel relativ staționar, potrivit datelor Comisiei Europene.
România ocupă al cincilea loc în Uniunea Europeană în funcție de numărul total de accidente rutiere, plasându-se în spatele Poloniei (4.100), Germaniei (4.000), Franței (3.900) și al Ciprului (3.800). Poziția României în acest clasament este necorelată cu gradul de motorizare de pe piața locală. Piața locală este pe ultimul loc la nivel european în ceea ce privește gradul de motorizare. În timp ce în Italia sunt peste 600 de mașini la mia de locuitori, iar în Germania aproape 520, în România sunt mai puțin de 250 de mașini, ceea ce înseamnă că doar unul din patru români își permite un automobil, față de unul din doi la nivelul Uniunii Europene.
Astfel, numărul total de accidente din România arată o rată anuală de mortalitate de 11,1 la 100.000 de locuitori, economia locală fiind pe locul al patrulea în funcție de acest indicator în regiune, în spatele Poloniei care are o incidență de 11,8 sau al Greciei cu o mortalitate de 12,8, potrivit informațiilor dintr-un raport al Organizației Mondiale a Sănătății pe 2013.
Sub România sunt Bulgaria (10,4), Ungaria (9,1), Cehia (7,6), dar și economii din afara blocului comunitar precum Serbia (8,3) sau Croația (10,4). Gabriel Razi
Cele mai grave accidente rutiere din România
Accidentul rutier de la Huțani, Botoșani: În luna iunie a anului 1980 un autobuz care circula pe ruta Suceava-Botoșani s-a răsturnat de pe un pod într-o mlaștină adâncă. În urma accidentului și-au pierdut viața 48 de oameni, iar alți 35 de pasageri ai autocarului au fost răniți. Acesta este considerat ca fiind cel mai grav accident rutier produs vreodată în România.
Accidentul rutier de la Scânteia, Iași: În luna august a anului 2009 un autobuz a fost lovit de un tren de persoane. În urma accidentului au murit 14 oameni și alte 2 persoane au fost rănite.
Accidentul rutier de pe șoseaua Constanța-Tulcea: În luna noiembrie a anului 2009 un microbuz plin de pasageri s-a lovit de un TIR care circula pe sens opus. În urma impactului au murit pe loc cinci persoane și alte patru au fost rănite grav.
La închiderea ediției - Ponta: Miercuri, zi de doliu național
Guvernul va decreta ziua de miercuri 26 iunie drept zi de doliu național pentru victimele accidentului din Muntenegru, a anunțat premierul Victor Ponta aseară la închiderea ediției ZF. Hotărârea privind ziua de doliu național va fi aprobată marți în ședință specială a Guvernului. El a precizat că tot marți, după încheierea procedurilor legale, va fi asigurat transportul la București al persoanelor decedate și rănite.
Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 25.06.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu