Grecia, prima țară din Europa fără televiziune publică. „Unii angajați nici nu veneau la muncă deși erau plătiți“. Firma era totuși pe profit

Șase ani de recesiune și criză au lăsat Grecia fără 20% din economie, fără puterea de a decide în afacerile interne și începând de săptămâna aceasta fără televiziune și radio publice. Un ordin neașteptat al guvernului a lăsat peste noapte aproape 3.000 de oameni fără loc de muncă în ceea ce unii compară cu o lovitură supremă dată democrației, iar alții cu un sacrificiu pe altarul creditorilor internaționali. Săptămâna aceasta Grecia a devenit singurul stat european care nu are o companie națională de radio și televiziune.

Marți 11 iunie, după închiderea pro­gra­mului, ecranele televizoarelor au de­venit negre. Cele trei canale ale tele­vi­ziunii naționale grecești ERT au încetat să mai emită cu puțin înaintea orei 23:00. Câteva ore mai târziu, pur­tă­to­rul de cu­vânt al guvernului Simos Kedi­koglou, a anunțat fără oco­li­șuri în­chi­­de­rea ime­dia­tă a televiziunii pu­blice, fă­când astfel o demonstrație ine­dită de forț­ă în fața sindicatelor, la pre­siunea cre­di­torilor internaționali, scrie Le Monde.

„ERT reprezintă un caz excep­țio­nal de absență a transparenței și de chel­­­tuieli incredibile. Toate acestea tre­buie să înceteze imediat“, a spus el, com­­parând compania națională de ra­dio și televiziune cu un „paradis al risipei“.

Compania are 19 canale regionale de televiziune, trei naționale, unu in­ter­național, șase posturi de radio, o re­vis­tă cu programele televizate, un site de internet și integralitatea arhivelor na­țio­nale audiovizuale. În total, apro­ximativ 2.950 de angajați au rămas pes­te noapte fără loc de muncă în urma deci­ziei guvernului, notează Le Figaro.

Pentru a calma furia noilor disponi­bili­zați, executivul a prevăzut com­pen­sa­ții pentru fiecare, care vor costa statul 200 milioane de euro. Auto­rită­țile au pro­mis, de asemenea, că vor des­chide în­ce­pând cu septembrie un nou or­ga­nism public audiovizual care va avea în total 1.000 de angajați, dar nu au dat mai multe detalii.

„Un monstru cu mii de angajați“

„Audiovizualul public grec este un monstru cu mii de angajați. Unii dintre ei nu sunt niciodată prezenți la muncă, dar sunt plătiți. Acest de­mers este curajos, dar riscă să pună în pe­­ri­col sprijinul pentru guvern“, a ex­pli­cat Ste­fanos Manos, fost ministru de finanțe.

Măsura radicală a închiderii acestor servicii publice, în care grevele angaja­ți­lor erau frecvente, nu are precedent și a fost anunțată fără preaviz într-un mo­ment în care creditorii internaționali se află la Atena pentru a evalua progre­se­le țării cu implementarea austerității ce­rute de ei. Unul dintre obiectivele sta­bi­lite de aceștia este concedierea a 2.000 de angajați de la stat până la sfârșitul aces­tei luni. Grecia ar trebui să dispo­ni­bilizeze 4.000 de salariați bugetari până la sfârșitul anului și 15.000 până la sfâr­și­­tul lui 2015, dintr-un total de 600.000, notează The Wall Street Journal.

De asemenea, închiderea radiotele­vi­ziunii publice vine imediat după eșe­cul vânzării companiei naționale de gaze naturale, nestemata din coroana planului de privatizare elen.

„Va fi o lovitură majoră dată democrației, dată pluralismului media și jurnalismului ca bun public în Grecia, prin care li se ia cetățenilor dreptul la informare detaliată, onestă și imparțială“, se arată într-un co­municat al Federației Europene a Jurnaliștilor.

Președintele Uniunii Europene de Broadcasting Jean Paul Philippot a subliniat nevoia ca EBT să continue să emită.

„O lovitură de stat“

„Existența serviciilor publice de media și independența lor față de gu­vern stau în inima societăților demo­cra­tice și de aceea orice schimbare ma­joră în acest sistem ar trebui decisă după o dez­batere deschisă în parlament și nu prin­tr-un simplu acord guver­na­men­tal“, a spus Philippot. El notează că toa­te fondurile publice trebuie cheltuite cu mare grijă, așa cum este și în cazul ERT, dar a subliniat că televiziunile și ra­­dio­urile naționale sunt mai im­por­tante ca niciodată când țara este în difi­cul­tate.

Confederația funcțio­na­ri­lor din ser­viciile publice Adedy a calificat decizia gu­ver­nu­lui ca fiind „o lovitură de stat“.

Noul organism audio­vi­zual va avea un buget anual de 100 milioane euro, față de 300 milioane euro cât primea până acum compania. Fon­durile prove­neau dintr-o taxă de 4,3 euro pe lună plătită de fiecare gospo­dărie prin factura la energie, chiar dacă nu are televizor sau radio. Plata acestei taxe a fost suspendată după desființarea ERT.

Fostul ministru Manos a explicat că au­diovizualul public are un buget de do­uă ori mai mare decât cel al tuturor tele­viziunilor private din Grecia, dar au­diența televiziunii publice este slabă, de 2,5-5%. Potrivit unor oficiali guver­na­mentali, televiziunea publică are de 3-6 ori mai mulți angajați decât una privată, jumătate din audiența unui post comercial.

ERT a emis pentru prima dată în 1938.

PROTEST

Jurnaliștii de la radio-televiziunea publică ERT a Greciei au continuat să-și emită programele miercuri pe frecvențe digitale și pe internet într-o demonstrație de sfidare la adresa deciziei guvernului de a închide compania, scrie Kathimerini.

Încurajați de miile de susținători care demonstrau în fața clădirii televiziunii din Atena, jurnaliștii și-au folosit peste noapte programele pentru a ataca guvernul.

Directorul executiv al ERT le-a cerut angajaților să părăsească toate clădirile companiei pentru că altfel riscă să fie arestați.

Nu au fost anunțate însă cazuri de intervenție a poliției.

Uniunea Jurnaliștilor din Atena a cerut o grevă de 48 de ore începând de miercuri pentru toate posturile de televiziune și radio din țară ca semn de protest pentru închiderea ERT. Presa internațională a indicat că multe televiziuni private și-au încetat pentru câteva ore emisia.

Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 13.06.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru