Liderii zonei euro nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la cine va plăti în cazul în care o bancă falimentează, după ce Germania s-a opus încercărilor Franței de a proteja contribuabilii de viitoare crize, scrie agenția Thomson Reuters.După aproape 20 de ore de negocieri, miniștrii din zona euro nu au reușit să găsească o modalitate ca țările europene să instituie un regim în UE prin care pierderile unei bănci să fie suportate mai întâi de acționarii și deținătorii de obligațiuni, iar apoi de clienții cu peste 100.000 euro în depozite.
Miniștrii din zona euro vor relua negocierile miercuri, chiar înainte de summit-ul liderilor Uniunii Europene (UE), în încercarea de a rezolva una dintre cele mai mari probleme create de criza bancară din Europa – cum să închizi instituțiile de credit falimentare fără să creezi panică bancară și fără să împovărezi contribuabilii.
„Cred că putem ajunge la un acord dacă reluăm discuțiile peste câteva zile. Nu suntem departe de un acord politic“, a spus Michel Barnier, comisarul european responsabil cu reglementările.
În perioada 2008-2011, Uniunea Europeană a cheltuit echivalentul unei treimi din PIB-ul agregat al țărilor membre pentru salvarea băncilor cu banii contribuabililor, încercând astfel să combată criza. În cazul Irlandei, s-a ajuns aproape la falimentarea țării.
Germania și Franța nu au căzut de acord
Ministrul german de finanțe Wolfgang Schaeuble a dat vina pe complexitatea problemei și pe conflictele de interese pentru eșecul liderilor zonei euro de a ajunge la un acord la sfârșitul săptămânii trecute. Un alt oficial al UE, care nu a vrut să îi fie dezvăluit numele, a catalogat întâlnirea ca fiind haotică.
Dezbaterea a fost în principal între Germania și Franța și s-a referit la câtă libertate ar trebui să aibă o țară cu privire la procedura de acoperire a pierderilor de către acționarii sau marii deponenți ai unei bănci falimentare, procedură cunoscută sub denumirea de „bail-in“.
O astfel de soluție a fost testată pentru prima oară în luna martie, când Cipru a avut nevoie de bailout pentru a-și salva sistemul bancar. Însă, dacă această soluție devine o regulă permanentă în cadrul UE, atunci modul de gestionare a crizei din blocul comunitar se va schimba radical. Până în prezent liderii europeni au implicat contribuabilii în programele de salvare a băncilor.
Marea Britanie, Suedia și Franța se tem că prin obligarea deponenților să suporte pierderile s-ar crea o panică bancară și s-ar pierde încrederea în instituțiile de credit. Din acest motiv, reprezentanții celor trei state vor ca țările să aibă un grad mare de libertate în ceea ce privește această decizie.
Ministrul de finanțe spaniol Luis de Guindos a atras atenția asupra gravității problemei.
„Este fundamental să existe un acord cu privire la ierarhia de bail-in și la protecția micilor deponenți“, a spus el.
În schimb, Germania vrea reguli mai stricte. Schaeuble a afirmat că noile reglementări nu ar trebui să fie diferite în cele 27 de state membre ale UE pentru că astfel anumite bănci ar avea un dezavantaj competitiv. „Este o neînțelegere între Franța și Germania. De aceea nu s-a ajuns la niciun acord“, a declarat un diplomat european.
Ministrul francez de finanțe Pierre Moscovici a încercat să aplaneze situația și a menționat că cel mai probabil se va ajunge la o înțelegere săptămâna aceasta.
Nehotărârea miniștrilor de finanțe afectează încrederea în zona euro
Indecizia liderilor zonei euro ar putea afecta încrederea în abilitatea politicienilor europeni de a reconsolida sistemul financiar, de a încuraja băncile să crediteze populația și de a ajuta continentul să revină pe creștere economică.
„Faptul că statele din zona euro încearcă să impună o astfel de soluție este un lucru periculos pentru noi, celelalte țări“, a spus Anders Borg, ministrul suedez de finanțe.
Acordul privind reglementările europene în cazul băncilor falimentare este de asemenea o cerință impusă de Germania înainte să semneze schema legată de recapitalizarea directă a instituțiilor de credit de la fondul de urgență. Miniștrii finanțelor din zona euro au convenit la sfârșitul săptămânii trecute să acorde fondului de urgență al UE, cu resurse de 500 miliarde euro, prerogativa de a recapitaliza direct băncile din regiune aflate în dificultate, cu condiția ca guvernul de care aparține instituția respectivă să investească și capital propriu.
Reglementările prin care se încearcă să se asigure închiderea controlată a băncilor cu probleme financiare marchează un precedent important pentru zona euro, care are drept scop să susțină proiectul uniunii bancare. Prin intermediul acestui proiect, se urmărește supravegherea sistemului bancar european, precum și controlarea și sprijinirea instituțiilor de credit pentru a reconsolida încrederea în moneda unică. Banca Centrală Europeană (BCE) va prelua probabil răspunderea de supraveghetor unic al băncilor din Europa spre sfârșitul anului viitor, implementarea proiectului uniunii bancare întârziind din cauza procedurilor de avizare din Germania.
Astfel, noile reglementări au ca scop crearea unui front comun în zona euro în cazul în care băncile din această regiunea intră în faliment, în loc să lase țările să gestioneze singure situația.
La un nivel mai înalt, regulile sunt necesare pentru ca zona euro să-și poată modela propriul regim și pentru a decide cum poate fondul de urgență al blocului comunitar să ajute băncile aflate în dificultate.
Spre exemplu, reglementările cu privire la acoperirea pierderilor unei bănci de către deponenții mari ar putea fi mai stricte, în special pentru instituțiile de credit care cer ajutor financiar de la fondul de urgență - Mecanismul European de Stabilitate.
Miniștrii de finanțe din zona euro au convenit de asemenea la sfârșitul săptămânii trecute să pună deoparte 60 milioane euro pentru bănci prin intermediul fondului de urgență.
Dacă se va ajunge la un acord, reglementările vor intra în vigoare de la începutul lui 2015, iar prevederile legate de acoperirea pierderilor de abia din anul 2018.
Merkel: Austeritatea este singura soluție pentru a recâștiga încrederea investitorilor
Consolidarea fiscală din zona euro trebuie să continue dacă țările din regiune vor să recâștige încrederea investitorilor internaționali, a declarat săptămâna trecută cancelarul german Angela Merkel (foto) în cadrul unei vizite în Rusia.
„A face parte din uniunea monetară înseamnă că trebuie să ne angajăm la reforme economice. Avem nevoie ca fiecare țară să facă reforme structurale și să continue consolidarea fiscală pentru că altfel investitorii internaționali nu vor fi convinși că putem gestiona situația economică din regiune în mod sustenabil”, a spus Merkel la Forumul Economic Internațional din Sankt Petersburg. Ea a adăugat că Europa își va reveni din punct de vedere economic doar dacă va recâștiga această încredere, care s-a pierdut din cauza crizei financiare.
De asemenea, cancelarul german a subliniat că viitorul economic al Germaniei depinde de situația din țările vecine.
„Chiar dacă Germania este cea mai mare economie din Europa, pe termen lung nu putem prospera decât dacă și restul continentului prosperă”, a afirmat ea.
Uniunea bancară și „o piață a forței de muncă integrată și coordonată” fac parte din procesul de reconsolidare a Europei, cu toate că rata ridicată a șomajului din rândul tinerilor rămâne cea mai mare provocare cu care se confruntă zona euro și Uniunea Europeană, a atras atenția Merkel.
Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 24.06.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu