Nouriel Roubini anticipează că prețul aurului va plonja până la 1.000 de dolari uncia în următorii doi ani de la 1.400 de dolari acum

Economistul Nouriel Roubini a stârnit furori în lumea investitorilor prognozând pe baza a șase argumente, printre care dezinflația și revirimentul economic, că prețul aurului va scădea abrupt în următorii doi ani și va ajunge la 1.000 de dolari uncia în 2015 de la aproximativ 1.380 dolari uncia în prezent.

El a devenit celebru pentru că a an­ticipat criza financiară provo­cată de creditele sub­prime din SUA. Unele dintre argumentele sale sunt însă demontate de experți.

„Creșterea prețului aurului din ultimii ani – de la 800 de dolari uncia la începutul anului 2009 la peste 1.900 dolari uncia în toam­na anului 2011 – avea toate aspectele unei bule. Iar acum, ca toate creșterile pre­țu­rilor activelor rupte de factorii fun­damentali ce­rere și ofertă, bula aurului se dezumflă“, scrie Roubini într-un articol publicat în Project Syndicate.

Economistul amintește că la apogeul bulei speculative, „obsedații“ de aur – o combi­nație de investitori paranoici și alții speriați de factorii politici – anticipau că prețul aurului va ajunge la 2.000 de dolari uncia, 3.000 de dolari uncia sau chiar la 5.000 de dolari uncia în câțiva ani. Dar de atunci cotațiile au coborât cu aproximativ 30% de la maximul din 2011. Roubini dă 1.000 de dolari pe uncie ca preț de referință pentru 2015.

El argumentează că, în timpul crizelor ex­treme, tendința prețului aurului este să creas­că, iar acum crizele par să fi intrat în faza de retragere. De asemenea, chiar și când criza măcina economia mondială în 2008-2009, prețul a scăzut de câteva ori. Însă Arnaud Claveau, managerul companiei Pieces d’Or, specializată pe achizițiile de metal prețios, explică pentru Le Figaro că în 2008 aurul a crescut cu aproape 3%.

Totodată, „aurul se comportă mai bine când există riscul unei inflații puternice. Dar în contextul măsurile neconvenționale luate de băncile centrale, inflația este acum slabă“, scrie Roubini. Claveau contraargu­men­tează spunând că inflația reală este „monstruoasă“, deoarece în viața de zi cu zi toate se scumpesc. Deși nu se poate vorbi de hiperinflație, inflația este puternică în China, a doua economie ca mărime la nivel mondial, și în Japonia.

Aurul a evoluat mai bine ca acțiunile în ultimii patru ani

Roubini spune, de asemenea, că in­vestitorii nu mai sunt atrași de aur deoare­ce acesta, spre deosebire de alte active, nu aduce dividende sau alte forme de venit, iar din 2009 Wall Street-ul a evoluat mai bine decât metalul prețios. Claveau este de acord că aurul nu aduce dividende, dar subliniază că totuși acesta a avut performanțe mai bune decât acțiunile. Astfel, Dow Jones a crescut cu 17% în 2009, cu 10% în 2010 și cu 5% în 2011. Aurul a urcat în schimb cu 24% în 2009, cu 27% în 2010 și cu 13% în 2011. Doar în 2012 a evoluat mai slab, crescând cu 4%, față de un avans de 6% pentru Dow Jones.

Roubini notează că mai multe state ar pu­tea vinde din rezervele de aur pentru a-și reduce datoriile, iar oferta suplimentară va reduce prețurile. Claveau atrage atenția că până în prezent niciun stat nu a recurs la această măsură, iar valoarea rezervelor de aur este mică în raport cu datoria.

Apoi, spune Roubini, „anumiți conser­vatori, mai ales din SUA, au încurajat o goană după aur care a ajuns contra­pro­ductivă. Pentru acești fanatici, aurul este sin­gurul adăpost contra conspirației guvernului de a pune mâna pe averea privată. Dar aces­te argumente nu sunt valabile. Aurul nu este un mijloc de plată“.

Claveau amintește că aurul este deja folosit ca mijloc de plată chiar de unele state americane, iar ancorarea unei monede de aur „este la fel de fanatică pre­cum dorința de a păstra valoarea mone­dei respective“.

Roubini spune, de asemenea, că prețul auru­lui a crescut când dobânzile reale au devenit negative. Dar îmbunătățirea pers­pec­tivelor economice în SUA și alte state sem­nalizează sfârșitul programelor de ajus­tare cantitativă și posibile creșteri ale dobân­zilor. Claveau subliniază că economia SUA este departe de a-și fi revenit complet, iar dacă Fed pune capăt prea devreme poli­ti­cilor neortodoxe, economia se va scufunda cu siguranță.

Paulson vrea să abată atenția de la pierderile cauzate de aur

Firma de investiții a lui John Paulson (f

oto

) nu va mai include rezultatele fondului axat pe investiții în aur în rapoartele lunare privind evoluția generală a afacerilor, scrie The Wall Street Journal.

Cei care au investit în fondul de aur, cu active de 360 milioane dolari, vor primi actualizări separate. Paulson Gold a pierdut 47% din valoare de la începutul anului până în aprilie, lună în care valoarea activelor pe care le administrează s-a redus cu 26%.

Spre deosebire, Fondul Paulson Recovery, care investește în companii expuse la evoluțiile economiilor, a câștigat 27% în valoare.

Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 11.06.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru