Noul președinte al Bursei de Valori din Varșovia (BVV) vrea ca bursa poloneză să intre în liga celor mai mari operatori bursieri din Europa, alături de Londra și Frankfurt. El nu va avea o misiune deloc ușoară pentru că statul polonez a privatizat aproape tot și are în plan să reformeze pensiile private, cele care au susținut dezvoltarea pieței în ultimii 15 ani. Asul din mâneca Poloniei ar putea fi un fond de investiții pentru infrastructură de miliarde de euro înființat de stat care va fi listat la bursă și prin care guvernul vrea să stimuleze creșterea economică.„Vreau ca bursa din Varșovia să devină un jucător important în Europa, nu doar în regiunea Europei Centrale și de Est, iar bursei din Londra să i se spună Varșovia Vestului“, a fost declarația cu care Adam Maciejewski, președintele și directorul executiv al BVV, și-a încheiat discursul ținut la gala care a marcat a treia ediție a summit-ului de IPO-uri.
La începutul acestui an Adam Maciejewski a preluat cârma bursei pe care sunt listate 880 de companii cu o capitalizare de 126 miliarde de euro, de șase ori mai mare decât bursa din București, și unde investitorii tranzacționează zilnic acțiuni de 200 mil. euro, de 20 de ori peste valoarea rulată la București.
Discursul președintelui a fost ascultat de bancheri de investiții de la JP Morgan, Goldman Sachs, directori de investiții ai marilor fonduri de investiții precum BlackRock, atrași la Varșovia de dezvoltarea pe care bursa poloneză a cunoscut-o în ultimii ani.
Dezvoltare care acum este amenințată de finalizarea procesului de privatizări, de planurile de reformare a sistemului de pensii și de încetinirea economiei. În primul trimestru, economia poloneză a încetinit până la limita stagnării. PIB-ul a crescut cu 0,1% în raport cu cele trei luni anterioare și cu 0,4% comparativ cu aceeași perioadă din 2012, cel mai lent nivel de după primul trimestru din 2009.
Construcții de autostrăzi cu banii din privatizări și fonduri europene
Pentru a repune pe roți economia, guvernul polonez a lansat Programul polonez de investiții prin care va finanța cu banii din privatizări un fond de investiții în infrastructură. Statul va fi acționar minoritar în acest fond, iar guvernul speră să atragă investitori strategici pentru a construi drumuri, căi ferate și capacități de stocare și rețele de distribuție a resurselor din energie. Acest fond va fi folosit și drept cofinanțare locală pentru a atrage fonduri europene.
„Vrem să creăm un BERD polonez, prin care să activăm fondurile disponibile local și să umplem golul de finanțare creat de faptul că băncile comerciale nu finanțează proiecte mari care se întind pe o perioadă mai mare de zece ani. În viitor avem în plan să listăm fondul de investiții la bursă“, a spus Pawel Tamborski, subsecretar de stat la ministerul polonez al trezoreriei. El este unul dintre artizanii programului de privatizări prin bursă din care statul polonez a încasat miliarde de euro și a contribuit substanțial la dezvoltarea celei mai puternice burse din regiune.
Până în anul 2015 statul are în plan să participe cu cofinanțări de 10 miliarde de euro la acest fond de investiții. Parte din acești bani vor proveni din vânzarea de acțiuni la companiile de stat și din credite și garanții acordate de banca BGK, controlată de stat. Statul mai are de privatizat circa 160 de companii, însă va vinde și din participațiile minoritare pe care le deține la companiile deja listate la bursă pentru a finanța acest fond de investiții.
„Anul 2014 este primul an în care banii din privatizări nu vor mai merge la buget, ci vor finanța fondul de investiții în infrastructură“, a continuat Tamborski.
În ultimii cinci ani, principalul beneficiar al veniturilor încasate de stat din privatizări a fost Fondul Demografic de Rezervă (cca 35% din venituri de 13,6 miliarde de euro încasate în ultimii cinci ani). Fondul Demografic de Rezervă a fost înființat în 2002 pentru a acoperi deficitul sistemului public de pensii.
Statul vrea să reformeze pensiile private
O altă provocare pentru bursa de la Varșovia este reforma pensiilor private prin care statul ar vrea să preia portofoliul de titluri de stat de 30 miliarde de euro pe care îl dețin fondurile de pensii. Bursa din Polonia nu ar fi ajuns însă lider în Europa Centrală și de Est fără fondurile de pensii private, care au fost un cumpărător ferm în privatizările făcute de stat prin bursă.
Guvernul condus de Donald Tusk va lua o decizie în această lună cu privire la reformarea pensiilor private. Decizia guvernului va fi crucială și pentru dezvoltarea viitoare a bursei poloneze, având în vedere că fondurile de pensii private ar putea fi restricționate să investească doar în acțiuni.
Bursa de la București ar vrea un CEO polonez
De dezvoltarea bursei poloneze este atrasă și Bursa de Valori București, un jucător de șase ori mai mic.
Presa poloneză a scris că conducerea bursei de la București a purtat discuții cu Ludwig Sobolewski, fostul președinte al bursei poloneze, pentru a-l aduce la București în funcția de director executiv, rămasă liberă din martie după demiterea lui Victor Cionga. Ludwig Sobolewski a fost demis de acționarii bursei poloneze la începutul acestui an din cauza unui conflict de interese. Sobolewski ar fi încercat să convingă companii listate să finanțeze un film de-al partenerei sale.
Întrebat ce crede despre discuțiile fostului președinte cu conducerea bursei de la București, Adam Maciejewski, actualul președinte, a răspuns:
„Bursa de la București este o piață mică și nu cred că își poate permite să plătească un CEO de talia lui fostului președinte al bursei poloneze. Mai mult, nu cred că o bursă mică se poate dezvolta doar printr-un director executiv.“
Venitul anual pentru un CEO la bursa poloneză poate ajunge la un milion de zloți (cca 230.000 euro/an, 19.000 euro/lună).
Președintele bursei poloneze s-a arătat însă deschis să ofere consultanță bursei de la București pentru a se dezvolta. „Acum bursa de la București este o piață mică, însă poate după ce se va mai dezvolta ni se poate alătura dacă parteneriatul cu bursa din Viena se concretizează.“
Bursa din Varșovia discută o fuziune cu bursa din Viena, al doilea cel mai mare jucător din regiune. Din fuziunea celor două burse ar rezulta un operator gigantic în regiune cu o capitalizare cumulată de 260 de miliarde de euro. O astfel de mișcare ar face ca viitorul bursei de la București să fie și mai incert, deoarece este greu de crezut că piața locală, cu o capitalizare de 23 miliarde de euro și doar 3-4 companii mai importante, ar putea ieși vreodată din umbra grupului care s-ar crea din fuziunea Varșovia-Viena pentru a concura pentru capitalul fondurilor străine de investiții.
Fuziunea va presupune și unirea cu bursele din Ungaria, Cehia și Slovenia, operatori controlați de bursa de la Viena. Cele două burse au însă modele diferite de dezvoltare, iar încheierea unui parteneriat va lua timp pentru armonizarea structurilor. Bursa austriacă s-a dezvoltat prin achiziții de operatori mai mici în regiune, în timp ce bursa poloneză a crescut prin privatizări și fonduri de pensii private cărora guvernul le-a limitat investițiile pe piețele externe.
„Ne gândim serios la un parteneriat cu Viena, însă nu avem fixat un deadline cu privire la concretizarea acestor discuții“, a conchis Tamborski.
Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 10.06.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu