Președintele Ciprului cere regândirea în întregime a programului de bailout deoarece acesta loveșete economia mai dur decât s-a anticipat

Președintele Ciprului Nicos Anastasiades a cerut liderilor zonei euro să regândească în totalitate programul de bailout de 10 miliarde euro stabilit stabilit pentru țara avertizând că acesta nu poate fi respectat doarece a lovit mai dur decât s-a anticipat economia și sistemul bancar. Președintele, care a participat la negocieri și a acceptat condițiile impuse de creditorii internaționali, susține acum că țara sa este tratată injust deoarece liderii se tem că problemele de aici pot rupe echilibrul șubred din Grecia.

Restructurarea primelor două bănci ca mărime din Cipru, elementul central al programului de bailout convenit în luna martie, „a fost implementată fără pregătiri atente“, ceea ce a distrus capitalul operațional al multor firme cipriote și a forțat introducerea unor restricții ale fluxurilor de capital fără precedent care acum sufocă economia insulei, a scris Anastasiades într-un document adresat șefilor a trei instituții din UE și Fondului Monetar Internațional. Scrisoarea a fost trimisă săptămâna trecută, dar a fost citită de jurnaliștii de la Financial Times și AFP.

„Economia este trasă într-o recesiune adâncă, ceea ce duce la creșterea șomajului și îngreunează mult consolidarea fiscală. Vă cer să reanalizați posibilitățile pentru a găsi o perspectivă viabilă pentru Cipru și poporul cipriot“, spune președintele.

Anastasiades le-a solicitat liderilor europeni să stopeze procesul complex de restructurare și fuziune parțială a celor mai mari două bănci, Bank of Cyprus și Laiki, care au o pondere de 80 în sistemul bancar cipriot.

Speranțe deșarte

Un oficial european de top implicat direct în negocierile cu Cipru a declarat că oficialii Uniunii Europene au fost „lăsați mască“ de scrisoare. El a precizat că miniștrii de finanțe din zona euro vor discuta astăzi despre cererea președintelui cipriot, dar, probabil, nu le vor accepta.

„El cere de fapt inversarea totală a direcției programului“, a spus oficialul UE, subliniind că economia cipriotă a fost lovită pe nepregătite de efectele pachetului de bailout din vina guvernului lui Anastasiades, care s-a opus primului acord pentru a-l accepta pe al doilea nouă zile mai târziu.

Avertismentele președintelui vin la mai puțin de o lună după ce FMI a criticat agresiv modul în care UE a gestionat primul program de bailout, de 110 miliarde euro, stabilit pentru Grecia, argumentând că estimările pe care s-a bazat au fost mult prea optimiste.

Bailout-ul Ciprului a fosrțat închiderea celei de-a doua bănci ca mărime, Laiki, și restructurarea profundă a Bank of Cyprus. Programul prevede confiscarea unei părți din depozitele de peste 100.000 de euro constituite la aceste bănci. Fondurile puse la dispoziție de creditorii internaționali nu sunt destinate băncilor. Primul acord de bailout, respins de parlamentul cipriot, prevedea pierderi pentru toate depozitele bancare. Regulile UE spun că depozitele de până la 100.000 de euro sunt protejate.

Dar condițiile impuse pentru restructurarea sistemului bancar sunt prea oneroase pentru Bank of Cyprus, acum singura bancă „cu importanță megasistemică“ și fac aproape imposibil pentru această instituție de credit să strângă lichiditățile necesare pentru a susținerea operațiunilor zilnice, apreciază Anastasiades. El a subliniat că de supraviețuirea și sănătatea Bank of Cyprus depinde succesul programului de salvare a întregii economii.

Cipru ar vrea mai mulți bani de la zona euro

Deși nu o cere explicit în scrisoare, președintele cere practic mai multă finanțare din partea zonei euro, posibilitate exclusă explicit de statele creditoare în frunte cu Germania.

Anastasiades a propus ca o parte din cele nouă miliarde de euro primite la Laiki de la băncile centrale din eurosistem prin liniile de asistență de urgență să fie convertite în obligațiuni pe termen lung. Aceste titluri ar urma să fie folosite pentru a inversa procesul de fuziune dintre partea „sănătoasă“ a Laiki cu Bank of Cyprus.

Anastasiades critică finanțarea primită de Laiki de la eurosistem anul trecut, spunând că asistența a venit „sub circumstanțe foarte problematice“. Banca Centrală Europeană aprobă acest gen de finanțare. Analiștii susțin că Laiki a primit acești bani cu toate că devenise evident că banca era insolventă.

Guvernul cipriot s-au grăbit să asigure că nu intenționează să abandoneze planurile de bailout.

„Vom face tot ceea ce ni se cere“, a declarat un oficial guvernamenta, citat de The Wall Street Journal.

De la cazinouri la depozite de gaze naturale, măsuri de „reînventare“ a economiei

Guvernul cipriot încearcă să-și relanseze economia îngenunchiată de colapsul bancar prin măsuri precum vânzarea de licențe pentru deshiderea de cazinouri și construirea unei facilități de depozitare a gazelor naturale. Ciprul face, de asemenea, eforturi pentru „reinventarea“ sectorului serviciilor după ce un deceniu s-a bazat pe turism și pe furnizarea de servicii de offshore banking și consiliere contabilă și legală în mare parte pentru companii din Rusia și Ucraina.

Președintele Anastasiades a anunțat în primăvară că guvernul va asigura 21 milioane euro pentru subvenționarea a 6.000 de locuri de muncă în turism și va pune la dispoziția agricultorilor tineri, contra unei arende mici, terenuri din proprietatea statului și a bisericii. De asemenea, guvernul va accelera programul de dezvoltare a energiei regenerabile prin acordarea urgentă de licențe companiilor care au câștigat deja licitații pentru construirea de parcuri fotovoltaice.

Analiștii estimează că economia cipriotă se va contracta cu 12,5% în următorii doi ani, după o scădere de 2,4% anul trecut.

Depozitele rușilor domină în băncile cipriote

Rușii au transferat peste 30 de miliarde de dolari în Cipru în ultimii 20 de ani, potrivit unui studiu al unor economiști din Rusia, Finlanda și Canada, care au concluzionat că banii rușilor domină depozitele bancare din Cipru, scrie agenția RT.

„Dominația banilor rusești în depozitele bancare din Cipru și în investițiile străine din Cipru și Rusia este dovada unui cerc al fluxului de bani“, spun economiștii, cercetători la diferite universități. Banii au fost scoși din Rusia doar pentru a fi aduși înapoi ca investiții străine.

Potrivit agenției ruse de statistică Cipru este a doua destinație, după Olanda, pentru investițiile din Rusia. De asemenea, Ciprul este al treilea investitor ca mărime pentru Rusia, după Marea Britanie și Elveția, în perioada 2005-2011.

Economiștii au calculat că între o treime și o jumătate din depozitele bancare din Cipru sunt de origine rusă.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru