Randamentele la titlurile de stat au revenit pe creștere la ultimele licitații, iar cursul leu/euro continuă să înregistreze episoade de depreciere, în ton cu valutele din regiune, într-un context marcat de reducerea apetitului pentru risc și de retragerea investitorilor de pe piețele emergente. Pe de altă parte, dobânzile de pe piața interbancară au scăzut abrupt în condițiile unui exces de lichiditate.Ministerul Finanțelor a atras luni 800 mil. lei la licitația de obligațiuni cu scadența la cinci ani, la un randament mediu de 5,17%, în creștere cu 0,72 puncte procentuale față de cel din luna mai.
Dacă la începutul lunii aprilie randamentul la titlurile pe cinci ani urcase la 5,5%, spre finalul lui aprilie a ajuns la 5,09%, pentru ca în luna mai să coboare la 4,45%, scăderea rapidă fiind alimentată de interesul crescut al nerezidenților.
Și la obligațiunile cu scadența la trei ani s-a observat o creștere a randamentelor. La începutul săptămânii trecute, Trezoreria a împrumutat 300 mil. lei la un randament mediu de 5,07%, în urcare față de cel plătit la licitația precedentă cu o maturitate apropiată, de 4,96%.
Analiștii anticipează că întreaga curbă a randamentelor se va stabiliza în jurul nivelurilor actuale.
„Reducerea apetitului pentru risc în piețele internaționale a dus la o ajustare semnificativă atât a cursurilor de schimb, cât și a prețurilor titlurilor de stat pentru tot spectrul economiilor emergente, cu precădere asupra țărilor cu volume ridicate de investiții de portofoliu. În piața primară, anticipăm că întreaga curbă a randamentelor să se stabilizeze în jurul nivelurilor actuale. În același timp, randamentele din piața secundară au dat semne de stabilizare în ultimele zile. Există o serie de factori ce susțin cererea pentru titluri de stat românești“, susține Mihai Pătrulescu, senior economist al UniCredit Țiriac Bank.
În timp ce străinii își ajustează pozițiile, surplusul de lichiditate din piața monetară crește atractivitatea titlurilor de stat pentru băncile locale care oricum au probleme cu variantele de plasare a resurselor.
Pe segmentul investitorilor nerezidenți, aversiunea la risc dădea semne de creștere ieri înaintea ședinței Fed de miercuri. Principalul risc ar fi ca banca centrală a SUA să anunțe o reducere a programului de relaxare monetară, ceea ce ar putea genera o redistribuire a fluxurilor de capital din țările emergente către cele dezvoltate, mai spune Pătrulescu.
Prin creșterea la circa 23% a ponderii nerezidenților în structura deținerilor de titluri de stat în lei, România și-a asumat riscul unor retrageri de capital la fel de rapide ca intrările și expunerea la episoade de volatilitate de intensități diferite.
Baltă de lei pe piața interbancară
Condițiile de lichiditate din piața interbancară sunt foarte relaxate la acest moment, fapt indicat și de lipsa de cerere la licitația repo organizată luni de BNR, după cum remarcă și analiștii.
Băncile nu au participat luni la licitația repo organizată săptămânal de Banca Națională din cauza surplusului de lichiditate din sistemul bancar. Prin licitațiile repo, BNR oferă lichiditate băncilor comerciale și preia în schimb titluri de stat la dobânda de politică monetară de 5,25% pe an. Banii sunt împrumutați, de regulă, pentru o săptămână.
Analiștii ING Bank remarcă faptul că a fost pentru prima dată din octombrie 2011 când băncile locale nu au solicitat finanțare de la banca centrală.
Lichiditatea abundentă din piață este evidentă și din dinamica ratelor de dobândă pe termen scurt, rata de referință ROBOR pe o zi aflându-se la 2,5% (nivelul minim al ultimelor două luni în contextul îngustării la trei puncte procentuale a coridorului din jurul dobânzii de politică monetară de 5,25%) cu o săptămână înaintea sfârșitului perioadei de formare a rezervelor minime obligatorii. „În contextul menținerii actualelor condiții de lichiditate și al reducerii dobânzii-cheie, ne așteptăm la o stabilizare a ratelor de dobândă din piața interbancară în jurul actualelor niveluri“, spune analistul UniCredit Țiriac Bank.
Majoritatea analiștilor cred că BNR va reduce dobânda-cheie în a doua jumătate a anului indiferent de poziția străinilor față de investițiile în titluri de stat în lei și de evoluția cursului, discuția fiind legată doar de intensitatea ciclului de relaxare monetară, respectiv care va fi pasul de ajustare a dobânzii. Evoluția cursului de schimb este unul dintre elementele importante luate în considerare atunci când se stabilește politica legată de dobânda-cheie din cauza expunerii masive a economiei la paritatea leu/euro, cu repercusiuni la nivelul inflației.
Ieri, leul a continuat să se deprecieze spre finalul sesiunii interbancare și rata de schimb a urcat până la 4,5 lei/euro, într-o piață cu volume reduse.
Iar riscurile de depreciere persistă, în opinia analiștilor, volatilitatea putând fi mai mare decât în trecut. Străinii au mutat o parte din banii investiți pe piețele emergente în obligațiuni în dolari, pe fondul așteptărilor ca randamentele acestora să crească după ce banca centrală a SUA va începe să retragă treptat din lichiditatea masivă injectată în piață. În primul trimestru, investitorii străini au ajuns să dețină 23% din titlurile de stat, dublu față de acum un an.
Analistul UniCredit Țiriac apreciază că România continuă, totuși, să aibă un avantaj competitiv față de alte țări din regiune prin prisma indicatorilor macroeconomici (creștere economică peste media regiunii în T1 2013, surplus de cont curent după primele patru luni ale anului).
„Actualul nivel al cursului de schimb și al randamentelor titlurilor formează un punct de intrare atractiv pentru investitorii străinii, în condițiile în care BNR ar reduce rata de politică monetară din iulie.“
Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 19.06.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu