Creșterea iepurilor și a porumbeilor, modelarea lumânărilor din ceară și vânzarea de pietre de pavaj în forma de urmă de yeti sunt arme formidabile cu care Ungaria luptă contra șomajului.Astfel de locuri de muncă sunt plătite cu cel mult 150 de euro pe lună, față de salariul mediu brut de 750 de euro, prin programe subvenționate de stat, dar țin ocupați oamenii din regiuni confruntate cu un șomaj cronic, scrie The Wall Street Journal.
Anul trecut prin aceste programe de tipul muncă în schimbul subvențiilor lucrau 262.000 de persoane, dar anul acesta numărul s-ar putea majora la 300.000. Ungaria are jumătate de milion de șomeri la o populație de mai puțin de 11 milioane.
Laszlo Szilagyi, primarul din Tiszaigar, promovează cu entuziasm aceste inițiative, prin care a adus rata șomajului la aproape zero în localitatea cu 1.000 de locuitori pe care o conduce. Sătul de birocrația și condițiile privind calificarea cu care vin programele normale de ocupare a forței de muncă, inginerul agronom în vârstă de 34 de ani este hotărât să dea sătenilor ceva mai interesant de lucru.
În afară de pavele în formă de urmă de yeti, ideile sale includ producerea de material de combustie din hârtie reciclată și frunze uscate, mobilă de exterior din lemn, ornamente și unelte din fier și creșterea roșiilor și ciupercilor. Succesul planului său atrage acum locuitori din alte sate.
„Când am venit aici nu era nimic. Acum, oricine vrea să muncească găsește de lucru“, spune Szilagyi. El a fost ales primar în 2006. Programul lui Szilagyi complementează veniturile bănești mici cu o parte din producție.
„În felul acesta pot face ce știu eu mai bine“
În pofida banilor puțini, Gyorgy Schuler, un bărbat de peste 50 de ani, crește iepuri prin acest program și se consideră norocos că face parte din el. Stând într-un șopron confortabil izolat cu baloturi de fân și alintând un iepure cu numele de Marcsi Borbas, după gazda unui popular spectacol de gătit, Schuler spune că planurile primarului îl ajută să facă exact ce știe mai bine.
Astfel de programe au ca scop oferirea temporară de locuri de muncă în timp ce guvernul încearcă să readucă economia pe creștere. PIB-ul Ungariei a scăzut cu 1,7% anul trecut, când rata șomajului a fost de 11%. Media din UE este de 9,7% pentru 2012.
Programele de muncă subvenționate de stat sunt factori importanți de amortizare a efectelor crizelor mai ales în regiunile izolate, unde nu există investiții și oportunități de angajare, explică Laszlo Andor, comisarul european pentru afaceri sociale. Pe de altă parte, Comisia Europeană sugerează în recomandările date Ungariei că nu a fost convinsă încă de eficiența acestor proiecte. Directorul general al Organizației Mondiale a Muncii Guy Ryder a avertizat că nu trebuie permis ca aceste programe să capete un rol prea mare pe piața muncii.
„Este esențial ca aceastea să rămână doar o formă temporară de asistență“, a spus el.
Dar localitățile precum Tiszaigar nu au șanse mari să creeze locuri de muncă în sistemul privat fără ajutorul unui angajator major precum o fabrică de producție. Oamenii din Tiszaigar au rămas fără locuri de muncă odată cu închiderea centrelor industriale din vecinătate după ce Ungaria a trecut, în 1989, la economia de piață.
Primarul Szilagyi spune că următorul pas va fi vânzarea produselor satului printr-o companie nonprofit.
Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 11.06.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu