Haosul din prioritizarea investițiilor de infrastructură: centura Capitalei, pe care circulă zilnic 140.000 de mașini, primește 41 mil. euro anul acesta, adică doar 3% din bugetul CNADNR. Și nici acești bani nu aduc vreun km în plus de centură reabilitată în 2013.Doar 20 din cei 72 de kilometri ai centurii Capitalei sunt reabilitați în prezent și deși anul acesta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a alocat o sumă mai mare pentru modernizarea și lărgirea la patru benzi a șoselei, respectiv circa 184,2 milioane de lei (41 de milioane de euro), nici măcar un metru reabilitat din centură nu va fi deschis anul acesta.
În cel mai bun caz, dacă statul va aloca bani și în 2014, lucrările pe alți 20 de kilometri vor fi finalizate abia anul viitor. Mai mult, în contextul în care se pregătește construcția în concesiune a unui inel de centură la standard de autostradă în sudul Capitalei, care va dubla actuala centură, CNADNR nu a luat încă o decizie dacă va continua sau va renunța la lucrările de reabilitare la ocolitoarea care există în prezent.
„Lucrările de lărgire la 4 benzi a centurii București vor fi finalizate în funcție de alocațiile bugetare asigurate prin Legea bugetului de stat“, este răspunsul CNADNR, semnat de directorul interimar al instituției, Mircea Pop, la întrebarea ZF legată de termenul când va fi finalizată complet reabilitarea centurii, pe cei 72 de kilometri.
Modul în care a fost gestionată situația centurii Capitalei în ultimii ani arată cum au fost stabilite prioritățile statului în ceea ce privește construcția de drumuri. În timp ce centura Capitalei a primit an de an bani puțini și nu a reprezentat o prioritate, drumuri cu trafic mult mai mic, așa cum sunt DN 67C Bengești-Sebeș sau DN 2D Focșani-Ojdula (cu un trafic de 10-15.000 de mașini zilnic) au „înghițit“ circa 470 mil. euro în ultimii ani.
CNADNR a bugetat anul acesta 5,9 mld. lei (1,3 mld. euro) pentru finanțarea investițiilor, potrivit informațiilor care apar pe site-ul instituției.
„Am avut grijă să tocăm sute de milioane de euro pe (autostrada – n.red.) București-Ploiești și este normal să nu avem o centură la 4 benzi. Bucureștiul nu se va dezvolta cu adevărat la potențialul său dacă nu se va rezolva problema cu centura“, spune Augustin Hagiu, consultant în transporturi.
Anul acesta centura Capitalei va primi mai mulți bani decât anul trecut. La rectificarea bugetară din vara anului trecut, finanțarea rămasă pentru centură se ridica la doar 3 mil. euro, în ciuda faptului că mai multe contracte de reabilitare și de lărgire la 4 benzi fuseseră deja atribuite, iar traficul infernal ar fi trebuit să o transforme într-una dintre prioritățile companiei de drumuri.
CNADNR spune că în prezent se derulează lucrări pe două din cele cinci tronsoane pentru care a semnat contracte din 2008 până acum. Astfel, în lucru se află în prezent circa 20 de kilometri: un lot de 8,7 kilometri între DN 7 (zona Chitila) și A1 București-Pitești, ce este realizat de o asociere condusă de firma românească Delta ACM 93, controlată de Florea Diaconu, și un sector de 10,4 kilometri între DN 2 (zona Voluntari) și A2 București-Constanța, ce este reabilitat de un consorțiu condus de firma Tehnologica Radion a lui Theodor Berna. Lucrările pe acești 20 de kilometri au ca termen de finalizare „anul 2014, în funcție de fondurile ce vor fi asigurate prin Legea bugetului pe 2014“, potrivit șefului interimar al CNADNR. Nici Florea Diaconu, nici Theodor Berna nu au putut fi contactați până la închiderea ediției pentru a explica în ce stadiu se află lucrările la tronsoanele din centură pe care firmele lor le reabilitează.
Dacă centura Capitalei a rămas în ultimii ani într-un con de umbră, în ciuda faptului că este o șosea de importanță majoră pentru toți cei care tranzitează Bucureștiul, statul se gândește în prezent să construiască în concesiune un inel de centură în sudul Capitalei, care practic ar urma să dubleze actuala centură ocolitoare. Inelul de centură sud ar urma să aibă 48 de kilometri, iar valoarea estimată a contractului se ridică la circa două miliarde de euro, atât pentru construirea șoselei, cât și pentru operarea și întreținerea autostrăzilor A1 București-Pitești și A2 București-Constanța.
În acest context, întrebarea care se pune este dacă mai are rost să fie reabilitată centura actuală a Capitalei, în situația în care oricum statul vrea să construiască o autostradă care să dubleze această centură, cel puțin în sudul Capitalei.
„Decizia privind continuarea sau renunțarea la lucrările de lărgire la 4 benzi a centurii București Sud va fi luată de conducerea CNADNR și de conducerea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine“, este răspunsul CNADNR, care nu lămurește însă dacă va renunța sau nu la reabilitarea centurii actuale a Capitalei.
Până în prezent lucrările de lărgire la patru benzi a centurii București sunt executate în proporție de 29%, ceea ce înseamnă că doar 20 din cei 72 de kilometri ai șoselei sunt reabilitați.
Pe cei 72 de kilometri ai centurii Capitalei circulă zilnic peste 144.000 de vehicule, potrivit recensământului general al circulației rutiere realizat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) în 2010. Traficul zilnic este calculat de ZF prin însumarea traficului înregistrat pe fiecare din sectoarele componente ale unei șosele; numărul real de vehicule care circulă pe fiecare șosea poate fi mai mic, în condițiile în care un vehicul înregistrat într-un sector al unei șosele poate fi înregistrat și în următorul sau următoarele, în funcție de traseul pe care îl urmează.
Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 20.06.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu