Cancelarul german Angela Merkel a respins, într-un interviu televizat, ipoteza că ar încerca să amâne, până după alegerile generale din această toamnă, dezvăluirea costului real suportat de Germania în contextul crizei din zona euro, transmite Bloomberg.Merkel va cere în septembrie alegătorilor un al treilea mandat de cancelar, în fruntea aceleiași coaliții de centru-dreapta.
În interviul acordat în fiecare vară postului ARD, Merkel a fost întrebată dacă germanii vor vedea numai după alegeri "nota de plată" pentru rezolvarea crizei. Cancelarul a replicat că Spania, Portugalia și Grecia au încă nevoie de programe de finanțare externă.
"Nu ținem pe nimeni în beznă legat de ceea ce trebuie făcut, și vom continua în această manieră", a declarat Merkel în interviul difuzat duminică.
Alegerile din Germania reprezintă în continuare principalul determinant al politicii anti-criză a Uniunii Europene, în pofida turbulențelor politice din Spania și Portugalia și riscului de tensiuni sociale din Grecia pe fondul unui nou val de concedieri în sectorul public convenit de guvern cu UE și FMI.
Cu 10 săptămâni până la scrutinul din 22 septembrie, sondajele arată că Merkel are șanse tot mai mari să-și asigure cel de-al treilea mandat.
Astfel, coaliția condusă de Uniunea Creștin-Democrată conduce în sodaje cu 40%, iar partenerul de coaliție FDP are o cotă de 6,5%, potrivit unui sondaj Allensbach. Cu aceste scoruri, coaliția ar câștiga majoritatea în camera inferioară a Parlamentului.
Merkel a îndemnat duminică alegătorii să acorde coaliției un nou mandat.
"Mă concentrez pe obiectivul meu - vreau continuarea coaliției creștin-liberale", a afirmat cancelarul în interviul acordat ARD.
Între timp, tensiunile politice din sudul zonei euro amenință să reaprindă criza financiară.
În Portugalia, costul de finanțare pe 10 ani a atins vineri 7,51%, față de 5,2% în luna mai, după ce președintele Anibal Cavaco Silva a cerut partidelor de la putere și din opoziție să ajungă la un acord "de salvare națională". Politicienii de la Lisabona negociază o înțelegere care să permită încheierea cu succes a programului de finanțare externă de 78 miliarde euro anul viitor și organizarea de alegeri anticipate.
"Discuțiile ar trebui să se încheie într-un timp foarte scurt", a anunțat președinția portugheză într-un comunicat publicat vineri.
În Spania, a patra economie din zona euro, guvernul se clatină după ce premierul Mariano Rajoy a fost acuzat că ar fi primit plăți ilegale.
Opoziția i-a cerut joi lui Rajoy să dea socoteală în fața Parlamentului în ceea ce privește informațiile apărute în presă potrivit cărora ar fi obținut bani în mod ilicit în perioada 1997-1999, pe când ocupa funcția de ministru al Educației și Culturii. Partidul Popular, care susține guvernul, a blocat solicitarea opoziției.
Principalul lider al opoziției, Alfredo Perez Rubacalba, șeful Partidului Socialist, a cerut demisia premierului.
La Atena, guvernul condus de premierul Antonis Samaras va încerca în această săptămână să treacă prin Parlament cele mai recente măsuri convenite cu UE, FMI și BCE, de a concedia 15.000 de bugetari și de a plasa alți 25.000 într-o rezervă specială, pe salarii mai mici, de unde vor putea fi transferați sau concediați. Funcționarii publici au organizat săptămâna trecută mai multe mitinguri de protest, iar sindicatele au cerut o grevă generală de 24 de ore pentru marți, 16 iulie.
Coaliția lui Samaras a fost zguduită săptămâna trecută de retragerea Stângii Democrate, care a protestat asfel față de închiderea televiziunii de stat ERT. Samaras se bazează acum în Parlament pe loialitatea Partidului Noua Democrație, rivalul istoric al Pasok, formațiunea condusă de premier. Cele două partide rivale au o majoritate de 5 voturi în legislativul cu 300 de membri.
0 comments :
Trimiteți un comentariu