Confucianismul, care predică o elită conducătoare bazată pe merit, renaște după decenii de opresiune

La trei decenii de când China laică și-a deschis economia, academi­cienii chinezi îl citează pe Con­fu­cius ca dovadă a valorii unei economii mai privatizate.

De câțiva ani, după decenii de încercări de suprimare, învățăturile filozofului antic au revenit în forță, iar principiile confucianiste încep să fie folosite în politică și econo­mie, și chiar încurajate de guvern, din motive evidente. Învăță­torul predica obediență față de guvern, dar și pentru o elită condu­cătoare restrânsă și aleasă pe merite, și nu pe bază ereditară, scrie Bloom­berg.

„Ținta strategiei noastre tre­buie să fie nu doar aceea de a reduce diferența de putere dintre SUA și China, ci și aceea de a oferi societății noastre un model mai bun decât în SUA“, spune Yan Xuetong, profesor de științe politice. Nu doar academicienii vorbesc deschis despre confu­cianism, ci și oamenii de afaceri. „Oamenii citesc din Cofucius pentru a învăța cum să facă mai bine afaceri”, explică Qin Yunong, proprietarul unei companii de microcredit. În deciziile lui de creditare, el analizează cât de respectuoși față de autoritatea paternă sunt cei ce vor bani, deoarece sentimentele lor pot fi corelate cu încrederea că își pot plăti datoriile. În condițiile în care corupția pătează legiti­mitatea sistemului actual de guvernare, cu un singur partid, aca­demicieni pre­cum Bai Tongdong, de la Uni­versitatea Fudan, ple­dează pentru un nou model care încorporează mai multă respon­sabilitate, ca în democrațiile din Occident, dar care să evite defectele serioase ale Vestului.

„Nimeni nu mai crede în comu­nism. Dar nici sistemul un om un vot nu mai funcționează“, spune Bai, citând probleme pre­cum deficitele bugetare colosale și eșecul în a stopa încălzirea globală. „Statul modern este prea mare și complicat pentru ca individul mediu să îl înțeleagă. Iar oamenii oricum nu au timp pentru asta“. El propune un sistem bicameral, cu o cameră în care membrii sunt aleși de popor, iar alta cu oameni aleși de o elită a înțelepților, așa cum ar fi vrut astăzi Confucius. În cea de-a doua casă ar avea drept de vot doar cei care trec un test sau împresionează prin trecutul lor politic.

Guvernul a furnizat sprijin reînvierii filozofiei confu­cianiste. Un film biografic despre filozoful care a trăit acum două milenii și jumătate a fost promovat de stat. Tot guvernul finanțează campanii pentru „dezvoltare armonioasă“, prin care promovează o creștere mai echilibrată. Aceste principii par a fi mai mult confucianiste decât marxiste. „Partidul folosește confucianismul ca pe o unealtă, un mod de a-și legitimiza conducerea, de a critica democrațiile vestice“, explică Jean-Pierre Cabestan, profesor de top la Uni­versitatea Baptistă din Hong Kong.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.07.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru