Rolul de terorist al omului de afaceri sirian Omar Hayssam a început și s-a sfârșit cu o răpire. Condamnat în 2007, în lipsă, de instanțele din România la 20 de ani de închisoare pentru răpirea unor jurnaliști români, fugarul Hayssam a intrat după cinci ani în custodia statului român în urma unei „operațiuni neautorizate“ pe teritoriu străin, care, dacă ar fi urmată o logică simplă, nu poate fi decât cel sirian.În acest caz se poate spune că România a intrat n ochiul furtunii geopolitice globale, pentru că războiul civil din Siria reprezintă ultimele reminiscențe ale războiului rece, cu un gest pe care cel mai puternic aliat al conducerii siriene, Rusia, îl condamnă cu tărie – știrbirea suveranității unui stat.
Întrebat de un ziarist de unde a fost preluat Hayssam, președintele Traian Băsescu a declarat că el nici nu confirmă, nici nu infirmă nimic, dar a menționat că, „cum să vă spun, când România a efectuat o operațiune neautorizată pe teritoriul altui stat„. În urmă cu doi ani, chiar președintele Siriei Bashar al-Assad a declarat că omul de afaceri se află în închisorile siriene. Cum autoritățile române spun că operațiunea de capturare a lui Hayssam a fost autorizată de guvern, în lipsa mai multor informații se poate presupune că neautorizarea se referă la statul străin, adică Siria, o țară sfârtecată de un război civil care a făcut deja 100.000 de victime. Astfel, România s-ar implica într-un conflict violent unde rebelii luptă din 2011 cu un regim tiranic, împotriva atrocităților acestuia și pentru dreptul la vot liber, și într-un război gălăgios al marilor puteri, în care Occidentul îi sprijină pe rebeli, iar Rusia și Iranul ajută, cu arme și avertizări, regimul președintelui Bashar al-Assad.
Interese geostrategice uriașe
„Operațiunea neautorizată“ ar încălca unul dintre principiile pe care rușii îl citează ca argument împotriva oricărei intervenții străine în Siria, anume suveranitatea, autoritatea supremă a oricărui stat de a-și determina singur afacerile interne. Rușii spun că inviolabilitatea controlului fiecărui stat asupra propriilor afaceri interne este singurul lucru care stă în calea dominației neo-imperialiste a țărilor puternice asupra celor slabe.
Desigur, îngrijorările Rusiei în privința suveranității nu ating și propriile acțiuni privind statele vecine. În 2008, după ce a înfrânt Georgia într-un război scurt, Moscova a recunoscut independența a două teritorii rebele, Abhazia și Oseția de Sud, dezmembrând astfel un stat suveran împotriva voinței acestuia, scrie The Christian Science Monitor.
Apoi, Rusia are stimulente materiale și politice puternice pentru protejarea status quo-ului din Siria. Tatăl lui Assad a format o alianță strategică cu Uniunea Sovietică în 1971, iar de atunci Siria a devenit un client de încredere, acum singurul din Orientul Mijlociu. Rusia este principala sursă se arme pentru Siria, cu contracte active de înarmare estimate la cinci miliarde de dolari – în principal pentru sisteme antiaeriene, rachete de apărare de coastă și aeronave. De asemenea, Siria asigură Rusiei ieșire la Marea Mediterană prin baza navală de la Tartous – singura bază militară rusească din afara fostului spațiu sovietic.
Totodată, analiștii spun că există contracte tradiționale economice de 15 miliarde de dolari incluzând proiecte de construcție și din domeniul energiei pentru companiile rusești. În Siria lociuesc mai multe zeci de mii de ruși. Apoi 10% din populația siriană este ortodoxă, religia de stat din Rusia.
Moscova are o miză mare în Siria și probabil nu poate rămâne nepăsătoare la nicio intervenție în conflictul sirian.
Părțile combatante
În fața perspectivei pierderilor semnificative de teritorii și soldați în luptele cu războinicii musulmani suniți, Assad și-a ajustat în ultimele luni tacticile păstrând majoritatea unităților Gărzii Praetoriane formată din sectanți alawiți – Garda Republicană, A Patra Divizie și Forțele Speciale - și axându-se tot mai mult pe aliatul șiit Hezbollah și sprijinul militar din Iran. Dar Teheranul riscă astfel să devină un pion într-un conflict mai larg al sectelor religioaseîntre suniți și șiiți care s-ar putea să nu se termine nici chiar dacă Assad renunță la putere.
În unele cazuri, luptătorii Hezbollah – un grup sprijinit de Iran și totodată una dintre cele mai puternice forțe militare ale Libanului, sunt cei care au dus luptele de stradă, potrivit comandanților rebeli. Spre deosebire de șiiții din Irak, Iran și Liban, alawiții din Siria tind să fie laici, iar lor le lipsește zelul religios care a ajutat la motivarea celor 15.000 de șiiți care au venit în Siria să lupte.
De asemenea, luptătorii kurzi își mențin și consolidează pozițiile din regiunea autonomă din nord-vestul provinciei Hasakah, bogată în grâne și petrol și părăsită de trupele loialiste forțate să se retragă spre interiorul țării.
În luna mai, Assad a declarat că militanți din 29 de țări luptau în diferite regiuni ale Siriei.
În sânul forțelor rebele se simte rivalitatea dintre Armata Siriană Liberă, sprijinită de lumea arabă și Occident, și islamiști, ale căror forțe, mai mici dar mai eficiente, controlează cea mai mare parte din teritoriul din nord aflat în mâinile rebelilor.
SUA intenționează să livreze arme rebelilor, dar decizia se lovește de împotrivirea unor membri ai Congresului care se tem că acestea vor ajunge în mâinile militanților islamiști, cu o factură radicală a cărei membri s-au filmat măcelărindu-și și decapitându-și adversarii.
Armata Siriană Liberă, în dorința de a avea o forță mai mare de foc, încearcă să se distanțeze de islamiști pentru a tempera temerile SUA că armele americane ar putea ajunge la militanți ai rețelei teroriste al Qaeda, potrivit Reuters.
Posibilul deznodământ
Forțele loialiste au preluat inițiativa în ultimele luni și au capturat orașul de importanță strategică Qusair din vestul țării. De asemenea, cea mai mare parte a orașului Homs, mai mare decât Qusair, a fost recapturat de trupele guvernamentale cu sprijinul Hezbollah, notează BBC.
Urmând actuala traiectorie a situației din Siria două scenarii ies cel mai mult în evidență. În primul Assad preia puterea în toată Siria, ceea ce ar conveni Rusiei. În celălalt scenariu teritorul este împărțit în mai multe regiuni independente, unele poate controlate de apropiați ai rețelei al-Qaeda precum frontul al-Nusra, cu acces facil la armele sofisticate ale Siriei.
Un ofițer din serviciile americane de informații a avertizat că războiul sirian ar putea dura „între multe multe luni și mai mulți ani“.
Fugarii celebri ai României
Deputatul Mihai Boldea, anchetat într-un dosar de crimă organizată, a ieșit anul trecut din țară prin vama Giurgiu, cu destinația Tucia.
Liderul spiritual al MISA Gregorian Bivolaru, 53 de ani, a fost dat în urmărire generală în 4 iunie 2004, iar prin mesajul Biroului Național Interpol din 21 iulie 2004 a fost solicitată și urmărirea internațională.
Fostul director al CFR Mihai Necolaiciuc a fugit din țară în februarie 2005 și adus după șase ani. El a fost dat în consemn la frontieră, în urmărie generală și apoi internațională. Imediat după dispariție au apărut informații potrivit cărora ar fi fost în Austria iar apoi în SUA.
Nicolae Popa a fost condamnat în 2006 la 15 ani de închisoare în dosarul FNI alături de Ioana Maria Vlas pentru o fraudă în urma căreia mai mult de 100.000 de români și-au pierdut banii investiți, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească circa o sută de milioane de euro compensații. El a fost adus în țară în 2011 din Indonezia. Popa a fugit după prăbușirea Fondului Național de Investiții (FNI) în anul 2000.
Omul de afaceri sucevean Severin Tcaciuc a părăsit România în 2003, prin Vama Borș, cu aproximativ trei ore înainte ca polițiștii suceveni să transmită solicitarea de interzicere a ieșirii din țară. Tcaciuc a fost condamnat în lipsă, în România, la șase ani de detenție și a fost reținut în august 2009 în vederea extrădării din Austria, pe numele său fiind emise trei mandate de executare a pedepsei pentru insultă, furt și pentru agresarea unui polițist aflat în exercițiul funcțiunii.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.07.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu