Exercițiu de imaginație: România ar avea un PIB mai mare cu 5,5 mld. euro, exporturi mai mari cu 2,5 mld. euro și aproape 24 mil. locuitori.Eventuala unire a României cu Republica Moldova ar aduce României un plus de 3,7 mil. locuitori, o creștere a PIB de 5,5 mld. euro (4,2% din PIB-ul României) și un plus de suprafață de aproape 34.000 km pătrați. În același timp, PIB-ul per/capita al „noii“ Românii ar scădea la 5.700 de euro, având în vedere că PIB-ul per capita în România a fost în 2012 de aproximativ 6.700 de euro, în vreme ce al Republicii Moldova de doar 1.500 de euro.
În aceeași vreme, pe datele din 2012, exporturile României ar fi fost mai mari cu 2,5 mld. euro, la 48 mld. euro, în timp ce datoria publică ar fi crescut cu doar 1,7 mld. euro, față de datoria de 52 mld. euro pe care o avea România la sfârșitul anului trecut. Astfel, România este acum față de Republica Moldova în situația din 1990 a Germaniei de Vest față de Germania de Est. Diferența de dezvoltare economică a necesitat investiții de 1.000 de miliarde de mărci germane pentru a acoperi nevoile de infrastructură din Est. În plus, România are nevoie de un nou obiectiv strategic după ce a intrat în Uniunea Europeană și NATO.
Președintele Traian Băsescu a fost ieri într-o vizită la Chișinău, pentru a cincea oară în mandatul său, unde a ajuns atât de popular încât i s-a oferit cetățenia moldovenească.
Tot ca un exercițiu de imaginație, cu această cetățenie și popularitatea de care dispune peste Prut, președintele Traian Băsescu ar putea deveni chiar președintele Republicii Moldova în 2015, după ce îi expiră al doilea mandat în România.
Granițele României s-ar extinde cu 490 de kilometri (diferența dintre granițele Republicii Moldova cu România și cea cu Ucraina), iar suprafața agricolă i-ar crește cu 1,7 milioane de hectare, adică un plus de 13% față de suprafața agricolă totală a României de 13 mil. ha.
Lungimea căilor ferate ar crește cu 10% (1.190 km are Republica Moldova și 11.300 km România), iar cea a drumurilor cu aproape 11% (la cei 81.000 km de drumuri publice s-ar adăuga cei 8.800 km de drumuri publice din Republica Moldova). Însă vorbim despre drumuri și căi ferate la fel de slab dezvoltate ca în România.
PIB-ul Republicii Moldova a fost anul trecut de 7,25 mld. dolari (5,5 mld. euro), ceea ce reprezintă doar 4% din PIB-ul României.
PIB-ul țării vecine reprezintă doar o treime din PIB-ul uneia dintre cele mai sărace regiuni ale României, cu care se învecinează, Regiunea Nord-Est, cu un PIB în 2012 de 15 mld. euro.
Republica Moldova are un PIB aproape la jumătate față de cel al județelor românești cu care se învecinează - Botoșani, Iași, Vaslui și Suceava - care au avut în 2012 un PIB cumulat de 9,2 mld. euro (42 mld. lei), deși populația lor reprezintă doar două treimi (2,1 mil. locuitori) din cea a Republicii Moldova.
În România sunt județe care au, singure, un PIB mai mare decât Republica Moldova, precum Timiș, Prahova, Constanța sau Cluj, dar asta nu înseamnă că Republica Moldova este o zonă de neglijat, pentru că nu poți neglija aproape 4 milioane de consumatori și o țară care a făcut progrese importante în ultimii ani. Acest lucru a fost înțeles de companiile străine care întâi au venit în România și apoi au trecut Prutul în Republica Moldova.
De asemenea, volumul schimburilor comerciale între cele două țări sunt în medie la 1 mld. euro pe an.
„Exporturile AdePlast către Republica Moldova s-au dublat în 2013 și ne așteptăm ca tendința să se mențină până la sfârșitul anului. Republica Moldova face parte, istoric vorbind, din România Mare, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care am vrut să facem exporturi în această țară. Moldovenii preferă produsele românești pe care le consideră calitative și foarte bune“, spune Marcel Bărbuț, omul de afaceri care controleaza producătorul de materiale de construcții AdePlast, cu afaceri de 41,5 mil. euro anul trecut. Bărbuț nu a precizat valoarea exporturilor realizate până acum în Republica Moldova.
Peședintele Traian Băsescu a făcut ieri o vizită la Chișinău – a cincea în calitate de președinte – și, ca în toate momentele de acest fel, ipoteza strângerii relațiilor și evocarea legăturilor istorice au fost aduse în prim-plan. Cu doar câteva zile înainte, premierul Republicii Moldova Iurie Leancă venise la București unde s-a întâlnit cu omologul său Victor Ponta.
În 2010, România a promis Republicii Moldova un ajutor pentru dezvoltare, pe mai mulți ani, de 100 mil. euro, dar nu toți banii au ajuns la Chișinău. De asemenea, nu România este cel mai mare investitor în Republica Moldova, deși țara se află la doi pași, iar afinitățile culturale și lingvistice sunt foarte mari.
Într-un studiu elaborat de Ministerul Economiei și Comerțului din Republica Moldova și citat de Centrul Român de Politici Europene, la sfârșitul anului 2007 investitorii din România dețineau o cota de 3,7% din totalul investițiilor străine directe în Republica Moldova, dar, la finele anului 2010, aceasta cota a ajuns la 7,6%. Ceea ce se traduce prin investiții străine directe peste 225 mil. dolari, care situează România pe locul cinci în topul investitorilor în Republica Moldova, într-un clasament condus de Olanda, Cipru, Italia și Germania.
În același timp, schimburile comerciale înseamnă în jur de 1 mld. euro, anual – România a exportat anul trecut în Republica Moldova produse de 610 mil. euro și a importat de 353 mil. euro.
Investitorii români din Republica Moldova sunt, în cea mai mare parte, companiile străine intrate în România care acum se extind - în special băncile - BCR, Raiffeisen Leasing, BT Leasing, dar și Rompetrol și Petrom, Metro, UTI, Romstal Trade European Drinks sau Arabesque.
Tocmai pentru că este o țară care este mai mai săracă și are nevoie de investiții unii responsabili de la Chișinău se așteaptă Ia o intervenție mai solidă a României în Republica Moldova.
Primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, a susținut ieri la RFI, citat de Mediafax, că, dacă statul român ar investi mai mult în Republica Moldova, acest lucru ar putea schimba percepția asupra României, el propunând ca Bucureștiul să ofere anual 50 de mil. euro localităților rurale din țara vecină.
„Mi-aș dori mult mai mult în relația dintre Republica Moldova și România. Mi-aș dori de exemplu ca localitățile rurale, satele din Republica Moldova să beneficieze de investiții în infrastructură, așa cum beneficiază satele din România. Chiar am calculat, dacă ar fi să se dea fiecărui sat din Republica Moldova, fiecărei primării, avem circa nouă sute de primării aici, dincoace de Prut, dacă s-ar da câte 50 de mii de euro de la bugetul de stat al României pentru aceste localități rurale, în total ar fi nevoie de circa 50 de milioane de euro anual, pentru susținere în acest sens. Din bugetul României asta ar însemna 0,01%, nu ar fi o povară atât de mare.”
Traian Băsescu și omologul său moldovean Nicolae Timofti au discutat ieri la Chișinău despre posibilitatea construirii a două noi poduri peste râul Prut, care ar trebui să fie amplasate în regiunea orașului Ungheni și între localitățile Fălciu și Leca, subiect abordat și la întâlnirea dintre premierii Ponta și Leancă.
Băsescu a mai spus că proiectul interconectării energetice Fălciu-Gotești cu Republica Moldova va fi finalizat în luna octombrie, în prezent mai fiind în lucru alte două proiecte similare - Bălți-Suceava și Ungheni-Iași-Rășeni.
De asemenea, la București, premierul Ponta a susținut că lucrările la gazoductul Iași-Ungheni care va lega România de Republica Moldova vor începe în augist și sunt finanțate de România.
Pentru președintele moldovean Iași-Ungheni, este „crucial pentru securitatea energetică a R. Moldova“, va începe să fie construit la sfârșitul lunii august, prin accesarea a 9-12 milioane de euro oferite de asemenea de Guvernul român. Președintele Băsescu a menționat, citat de Mediafax, posibilitatea ca pentru realizarea gazoductului Iași-Ungheni să fie obținută o finanțare din fonduri UE.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.07.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu