După ce a cerut timp de două decenii privatizare și restructurare, acum FMI vorbește despre creștere economică și consum

Lagarde, FMI: Economia are nevoie de investiții și consum. Nu poate crește doar cu exporturi.

Creșterea economică a României ar trebui să fie alimentată de exporturi, consum și investiții, deoarece dependența de o singură „locomotivă” poate duce la dezechilibre care sunt foarte greu de gestionat, a declarat ieri la București Christine Lagarde, șefa FMI, principalul finanța­tor institu­țio­nal al României.

„Creșterea economică este alimentată de trei locomotive: una externă, care a fost foarte activă în primul trimestru, consumul intern și cheltuielile de capital sub forma investițiilor. Având în vedere stadiul de dezvoltare al economiei românești, ar putea fi luate în considerare toate cele trei locomotive și România să nu fie dependentă doar de o singură locomotivă pentru că ar putea apărea dezechilibre care sunt foarte greu de gestionat“, a spus ieri Lagarde într-o conferință organizată la BNR.

Ea a menționat că s-a simțit „ca acasă“ în cele două zile petrecute în București, cunoscut ca „micul Paris“, și a avut multe întâniri cu președintele Traian Băsescu, cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu, cu premierul Victor Ponta, cu miniștrii finanțelor și bu­ge­tului, dar și cu oameni de afaceri și bancheri.

Vorbind despre calea integrării europene, care nu a fost nici scurtă, nici netedă, franțuzoaica de la conducerea FMI a amintit un citat din Eugène Ionesco, un celebru autor român de teatru din Slatina care a fugit în Franța, că „visele și suferințele ne aduc îm­preună“.

Ideea lansată de Lagarde privind creșterea economică nu este nouă, dar inedit este că este susținută chiar de către FMI, care până la izbucnirea crizei recente avea ca mesaj principal austeritatea, precum și faptul că a fost indicată necesitatea unui echilibru între cei trei piloni de creștere. În toată istoria relațiilor României cu FMI programele cereau în primul rând privatizarea și restructurarea companiilor de stat cu pierderi și apoi vorbeau de deficite bugetare. Și nu insistau pe creșterea economică.

În primul trimestru economia a crescut cu 2,2% față de perioada similară a anului trecut și cu 0,7% comparativ cu rezultatele înregistrate în ultimul trimestru din 2012. Pe partea de utilizare a PIB, creșterea s-a datorat exportului net. Anul trecut economia a crescut cu doar 0,7%, după un avans de 2,2% în 2011.

Dar o țară ca România are nevoie de ritmuri de creștere economică de cel puțin 3-4% pe an pentru a reduce deca­la­jele structurale și a converge către ni­velul de trai din zona euro, după cum au estimat chiar reprezentanții FMI.

Creșterea economică lentă din Eu­ropa Centrală și de Est este ciclică și re­flectă și blocaje ale partenerilor, de ase­menea ciclice. „O parte din cererea adre­sată acestei regiuni a scăzut pentru că nu o duc foarte bine clienții-cheie. Mai există reforme care trebuie finali­zate“, a mai spus Lagarde.

Pentru a face față crizei România a de­venit în 2009 unul dintre cei mai mari cli­enți ai FMI din Uniunea Europeană. Și a experimentat doi ani de ajustări dra­ma­ti­ce, concretizate în disponibilizări, tăie­rea salariilor bugetarilor și majorarea TVA.

Lagarde consideră că nu se exclud con­solidarea fiscală și creșterea eco­no­mică, susținând că este nevoie de serio­zi­ta­tea decidenților de politici economice.

„Pentru a reveni creșterea econo­mi­că, pentru ca investitorii să aibă încre­dere este nevoie de stabilitate. Dacă investitorii au sentimentul că decidenții de politici sunt serioși în consolidarea fiscală și văd obiective stabilite nu doar pe termen scurt, ci și pe termen mediu, și un drum cum se ajunge acolo, acest lucru va alimenta investițiile necesare, care vor contribui la creșterea econo­mi­că. Odată ce ai creștere economică, con­solidarea fiscală este mai ușoară. Este un principiu circular și se pare că România s-a angajat în acest principiu și îmi doresc să continue“.

Șefa FMI a vorbit și despre finan­ța­rea economiei și a susținut necesitatea unei implicări mai mari a statului și garantarea creditelor pentru IMM-uri și pentru alte sectoare care nu par atât de „prietenoase la risc“, cum vor băncile.

În opinia lui Lagarde reforma sectorului financiar trebuie să continue pentru ca acesta să poată să „servească eco­nomia“ și nu să funcționeze doar de dra­gul de a funcționa“, dar nu trebuie să ai­bă loc o capitalizare prea rapidă a băn­cilor pentru Basel III

„Cred că acea cultură ce acceptă riscurile în 2007 și 2008 ar trebui de fapt să evalueze riscurile din economia reală și să pună banii băncilor în ceea ce înseamnă economie reală și mai puțin în produse sofisticate“. Șefa FMI a ținut să amintească că fondurile europene nu au fost utilizate și a susținut necesitatea fo­lo­sirii acestor resurse pentru infra­struc­tură în vederea asigurării unui mediu prielnic pentru investiții.

Energia este un alt domeniu în care ar fi necesare investiții, în opinia lui Lagarde. „Aveți oameni talentați, aveți re­surse energetice. Mai aveți nevoie de o efi­ciență mai bună a administrației“.

Cum au fost acordurile cu România și ce urmează

Lagarde consideră că parteneriatul dintre FMI și România a fost benefic din punct de vedere fiscal și ar fi păcat ca România să nu continue acest parte­ne­riat pentru a consolida cadrul macro­eco­no­mic și creșterea economică. Ea a ținut să spună că FMI nu impune niciun fel de tra­tament sau „rețetă“, ci doar nego­cia­ză cu autoritățile, le respectă părerile, pe care apoi le transmite comunității inter­naționale.

Întrebată cum explică atitudinea mai puțin intransigentă a FMI de-a lun­gul ultimelor două acorduri față de programele care s-au derulat în perioada care a precedat criza financiară și mon­dia­lă actuală, Lagarde a ținut să spună că România a făcut eforturi importante în ultimii patru ani.

„S-au făcut eforturi mari, în special în con­solidarea fiscală, au fost reforme im­por­tante și presiuni pe sectorul finan­ciar, care a rămas solid, au fost reforme struc­turale aplicate în sectorul energetic, elec­tricitate și gaz, distribuție de energie, care este în proces de implementare, au fost în­ce­pute reformele în domeniul priva­ti­zării, unde cu siguranță mai sunt multe lucruri de făcut.“ România a con­tin­uat în 2011 să facă apel la ancora FMI pen­tru a-și asigura credibilitatea pe pie­țe­le ex­terne, însă relansarea econo­mi­ei a rămas firavă, privatizările au fost¨ ter­gi­versate, termenele stabilite pentru se­lec­ția managerilor privați au fost mult de­ca­late, iar reformele structurale sunt întârziate.

Despre următorul acord cu Româ­nia, Lagarde a spus că va fi de tip pre­ven­­tiv, va fi unul de consolidare macro și de reforme structurale, urmând să se con­cen­treze în principal pe disciplina poli­ti­­ci­lor, și va presupune privatizarea și restructurarea unor companii de stat.

Ce a mai spus Christine Lagarde:

Aveți un capital uman extraordinar, aveți talente feminine fantastice în economie. M-am întâlnit cu reprezentanți ai mediului de business și conducători ai instituțiilor. Trebuie să dați drumul investițiilor.

Am vorbit cu premierul pentru a găsi căi de dezvoltare a resurselor energetice. Aveți oameni talentați, dispuneți de resurse energetice. Mai aveți nevoie doar de o eficiență mai bună a administrației.

Este extraordinar ce a realizat România în parteneriat cu FMI în termeni de ajustare fiscală, reforme structurale adânci au fost realizate, inclusiv în sectorul energiei, dar trebuie mers mai departe.

Am vorbit aseară la masă cu oamenii de afaceri și reprezentanți ai mediului de business despre inițiativele Viena 1 și Viena 2. Ar fi nevoie și de un acord Viena 3 pentru ca IMM-urile din România să aibă parte de finanțare. IMM-urile creează joburi și au nevoie de finanțare.

A fost curajul și determinarea voastră de a menține acest parteneriat cu FMI, dar acum toți românii ar trebui să beneficieze de creștere economică.

Trebuie făcut mult în domeniul liberalizării piețelor energetice, al electricității și gazului, pe segmentul distribuției și transportului. De asemenea, pe lista priorităților este reforma companiilor de stat. Trebuie să folosiți fondurile europene.

Nici în România tinerii nu au acces la locurile de muncă

Ce a spus președintele Traian Băsescu după întâlnirea cu Lagarde

Președintele Traian Băsescu susține necesitatea încheierii unui nou acord cu FMI pentru că economia locală are nevoie de asistența și supravegherea specialiștilor instituției pentru încă doi ani pentru a se stabiliza.

„România este pe drumul cel bun în privința macrostabilizării economice, dar nu este definitiv consolidată, de aceea trebuie lucrat din greu pentru a menține această stabilitate. Am reușit să finalizăm al doilea acord cu FMI, iar acum trebuie să pornim unul nou“, a afirmat Băsescu , citat de Mediafax, cu ocazia vizitei șefei FMI la București.

Deși admite că negocierile nu au fost lipsite de dificultăți, președintele consideră câ fondul a avut un impact semnificativ în privința macrostabilizării economice. De asemenea, șeful statului spune că pericolul apariției unor noi dezechilibre nu a trecut și atrage atenția în special asupra deciziilor de factură populistă care ar putea declanșa eventuale decalaje economice.

Principalele obiective ale guvernării trebuie să fie reforma în sistemul de sănătate, atragerea investitorilor strategici, precum și restructurarea companiilor de stat și aducerea acestora în terenul profitabilității, consideră șeful statului.

„Avem CFR Marfă de privatizat cu un investitor strategic. Din punctul meu de vedere, investitori strategici sunt căile ferate americane, franceze, austriece, germane și cred că obiectivul nostru principal trebuie să fie restructurarea companiilor de stat.“

Fără un management adecvat afacerile din sectorul public nu vor reuși să supraviețuiască și să performeze așa cum se întâmplă cu businessurile private, iar această situație va fi un obstacol în calea intrării României în zona euro.

„Cum să mergi în zona euro cu această parte a economiei noastre? Este una dintre lecțiile pe care le-am învățat în această criză. Dacă economia nu este competitivă, suferi foarte mult“.

Christine Lagarde, directorul general al FMI și Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la terminarea conferinței susținute de șefa instituției financiare internaționale de la Washington

Victor Ponta, premierul României, și Christine Lagarde, directorul general al FMI

Christine Lagarde a spus că România a făcut progrese substanțiale în ultimii 23 de ani de când a fost schimbat regimul politic. Însă cum se explică faptul că gradul de urbanizare al României, care este sinonim cu gradul de dezvoltare al unei țări, a rămas constant la 54% din 1990 până în 2013, în  timp ce din 1970 până în 1990 a crescut de la 37% la 54%? Totodată, în ultimii 20 de ani România a pierdut 4 milioane de locuri de muncă, din care 3 milioane în industrie, iar 3 milioane de români au plecat din țară pentru că nu au avut unde lucra.

Ce răspunde Florin Georgescu (

foto centru

), viceguvernator al BNR?

„Am făcut progrese după limba lor (a FMI - n.red). Avem stabilitate macroeconomică, adică inflație în scădere, creștere economică, deficit de cont curent sub control și deficit bugetar în parametri. De unde un nou model economic de la FMI? Noul model economic ți-l fac investitorii cu bani care vin să facă fabrici. Poate statul, poate BNR, puteți dumneavoastră să faceți fabrici? Înainte de ‘90, totul se făcea după plan, acum oamenii de afaceri sunt cei care trebuie să investească, să facă întreprinderi, să facă producție. Noi trebuie să facem politici sustenabile, să avem inflație bună, deficit bugetar bun, deficit de cont curent în control și ceva creștere economică. Noi după ‘90 am ales libertatea ca valoare numărul unu. Urbanizarea și industrializarea de dinainte de ‘90 au fost obținute printr-un regim artificial“, a spus Florin Georgescu, viceguvernatorul BNR.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR (stg.) , Christine Lagarde, directorul general al FMI și Victor Ponta - premierul României, la o discuție înaintea începerii conferinței susținute ieri la Banca Națională de șefa FMI

Bancheri, analiști, miniștri și jurnaliști au asistat ieri la discursul susținut la BNR de șefa FMI Christine Lagarde

Dan Armeanu, profesor la ASE: Aș fi vrut să văd niște măsuri clare de acțiune din partea FMI.

Discursul directorului general al FMI nu a schimbat paradigma de creștere economică la nivel mondial, nu a venit cu nimic nou, ci au fost prezentate idei generale, cunoscute de către specialiștii din domeniu, consideră Dan Armeanu, profesor de finanțe în cadrul Academiei de Studii Economice din București (ASE), prezent ieri la întâlnirea organizată cu Christine Lagarde. „Nu am văzut linii, idei noi în direcția dezvoltării, de echilibrare și de impulsionare a economiilor aflate în recesiune. Nu au fost formulate demersuri clare, nu au existat propuneri solide în vederea stimulării și revenirii din recesiune și stagnare“. Deși România prezintă o oarecare stabilitate în sfera macroeconomică, fapt subliniat și de directorul FMI, este nevoie de o schimbare a filosofiei de dezvoltare. „Ne dezvoltăm foarte mult conjunctural, România nu dispune de o cale solidă pe care să o urmeze. Creșterea economică se bazează foarte mult pe export și prea puțin pe investiții. În plus, capitalul provenit din zona bancară este din ce în ce mai firav, ca și cel din fondurile europene și investiții străine. De aceea aș fi vrut să văd niște măsuri clare, niște direcții concise de acțiune“. În opinia lui Armeanu, următorii ani vor fi tributari stagnării economice și de aceea așteptările sale cu privire la pledoaria șefei FMI impuneau punerea pe masă a unor măsuri care să schimbe paradigma din sfera finanțelor. Cu toate astea, el spune că discursul șefei FMI a fost echilibrat și a surprins foarte bine problemele și provocările cu care se confruntă economia mondială. „Christine Lagarde a anunțat acțiuni de ajustare, de consolidare fiscală, iar aceste măsuri nu au făcut altceva decât să condamne economiile europene la stagnare“. Renunțarea la politicile de austeritate care au contribuit la creșterea ratei șomajului, la accentuarea stocului de datorii este vitală în contextul economic actual, conchide Armeanu. Anelis Baciu

Viceguvernatorul BNR Cristian Popa (

foto centru

)

: Tot ce a spus șefa FMI a dus către „elementele complementare“ pe baza cărora să se construiască un nou model de creștere economică. „Doamna Lagarde a explicat cele trei elemente ale creșterii economice: exporturi, consum intern fără distorsiuni și politică fiscală făcută astfel încât consolidarea fiscală să permită cheltuieli de capital cu efect de antrenare în economie“, a spus Cristian Popa.

El a explicat că noutatea constă în „echilibrul“ pe care îl presupune acest model de creștere bazat pe trei piloni în condițiile în care anterior până în 2008 consumul intern a creat distorsiuni ale balanței de plăți, iar politica fiscală a adus la deficite bugetare mari.

Popa estimează că noul acord va fi tot de aproape 5 miliarde de euro din care 3,5 miliarde de FMI, iar 1,5 miliarde de euro de la Comisia Europeană.

De asemenea, viceguvernatorul afirmă că va fi vorba tot de un acord fără tragere de bani, ci de tip preventiv. „Nu cred că situația se va înrăutăți în așa măsură încât România să fie nevoită să tragă acești bani de la FMI“, a mai spus Popa.

„Din punctul meu de vedere, cele două acorduri cu FMI de până acum au fost un succes. Ar fi bun un nou acord cu FMI, dar nu pentru a lua bani, ci ca o ancoră. Tot timpul ai nevoie de această ancoră a FMI. Este important că s-a închis acordul vechi cu FMI, iar prezența doamnei Lagarde la București arată că și pentru FMI este un parteneriat important“, afirmă

Radu Grațian Ghețea, președintele CEC și al Asociației Române a Băncilor (

foto sus

).

Eugen Rădulescu, director de audit în cadrul BNR

(

foto stânga

), afirmă că noul model de creștere despre care vorbește FMI presupune ca pe termen scurt să fie măsuri de stimulare economică, dar fără să fie afectat deficitul pe termen lung astfel încât să nu fie afectat costul împrumuturilor.

„Cei care vor un deficit mai mare pentru impulsionarea creșterii economice nu știu ce vorbesc.“ El afirmă că România este într-o situație mai bună decât în 2009, dar mai proastă decât din 2007- 2008.

Pe de altă parte, Rădulescu afirmă că în cele două acorduri cu FMI din 2009 încoace măsurile de restructurare nu au fost aplicate cu destulă rigoare cu toate că acordurile au fost încheiate cu succes.

De ce? „Întrebați FMI“, a răspuns Rădulescu.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.07.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega