Economia a pierdut 1,5 milioane de angajați și consumatori în ultimii zece ani. Oficial doar 2,2 milioane stau în alte țări, numărul de licențiați s-a dublat, dar îmbătrânirea explodează

Noua conducere a Statisticii a găsit „din surse administrative“ încă un milion de români la recensământul din 2011.

România mai are 20,1 milioane de locuitori, în scădere cu 1,5 milioane față de acum zece ani, arată rezul­tatele definitive ale recensă­mân­tului din octombrie 2011 publicate ieri de Institutul Național de Statistică. Populația stabilă a scăzut mai puțin decât era de așteptat după ce în februarie anul trecut rezul­tatele provi­zo­rii ale celei mai ample cercetări sta­tis­tice a Româ­niei indicau o populație de 19 mi­lioane de locuitori.

Aproape jumătate (46%) din populație lo­cuiește în mediul rural, iar indicele de îmbătrânire a populației s-a dublat în ultimii 20 de ani. Alte re­zul­tate ale recensământului mai arată că dez­vol­tarea pieței universităților private a dublat pon­derea absolvenților de facul­tate din țară (de la 7,1% în 2002 la 14,4% în 2011), iar în ultimii zece ani au emi­grat peste un mi­lion de ro­mâni, care și-au stabilit domi­ci­liile în state pre­cum Italia sau Spania (cei mai mulți).

Rezultatele re­cen­să­mân­tului din 2011 vor con­duce la mo­di­fi­ca­rea celor mai im­por­tanți in­di­ca­tori eco­nomici, iar ten­din­țele ob­ser­vate în ur­ma acestei cerce­tări vor afecta eco­no­mia dacă nu vor fi luate din timp mă­suri, spun specialiștii.

„Scăderea po­pu­lației și îmbă­trâ­nirea pro­duc trei efec­te eco­nomice ma­jo­re: creș­terea pre­siu­nii asu­pra bu­ge­tului de stat, re­ducerea PIB-ului poten­țial prin afectarea forței de muncă și a investițiilor și menținerea dependenței de capitalurile străine, deci implicit a deficitului de cont curent. Datele definitive ale recen­să­mân­tului arată necesitatea implementării unor politici publice menite să corecteze evoluțiile ne­gative“, explică Eugen Sinca, analist-șef în cadrul BCR.

Antreprenorii spun însă că nivelul de trai, și nu neapă­rat numărul de locuitori, este mai relevant pen­tru economie. „Mult mai important decât nu­mă­rul de locuitori ai României este nivelul lor de trai. O creștere a veniturilor populației și o revenire din criză la normalitate ne-ar ajuta mai mult decât fap­tul că sunt 20 de milioane de români și nu 19. Creșterea numărului de locuitori nu înseamnă că aceș­tia ies în oraș. O creștere a nivelului de trai s-ar vedea însă în business“, a spus Dragoș Petrescu, pro­prietar al City Grill, Trattoria Buongiorno, Ha­nu Berarilor și operatorul Caru’ cu bere, cu afaceri to­tale de 16 mil. euro și 900 de angajați pe plan local.

Peste jumătate din populația stabilă a României (55,7%) este reprezentată de persoa­nele mature, cu vârste cu­prin­­se între 25 și 64 de ani, tot din această categorie făcând parte și per­soanele care au plecat din țară în ultimii ani.

„În structura pe vârste a populației se află toate implicațiile demografice, dar și economice, privind spre viitor. Nu­me­roșii migranți aflați peste tot în Eu­ro­pa reprezintă o imensă populație tânără. Ne­fiind incluși în populația stabilă la recen­sământ, ei reduc dimen­siunea populației active economic, a celor care ali­mentează bugetele de asi­gu­­rări so­cia­le și de sănătate,  a populației de la care provin copiii țării“, explică pro­­fesorul Vasile Ghețău, directorul Cen­t­rului de Cer­cetări Demografice „Vla­dimir Tre­bici“ al Academiei Ro­mâne. În opinia sa, această reducere a populației tinere și adulte prin regula cerută de Comisia Europeană la înre­gis­trarea populației la recensământ   agra­vea­ză și mai mult o stare care oricum se pro­filează a fi dramatică în viitorul nu prea îndepărtat, când generațiile mai mici venite pe lume după anul 1990 vor  de­ține ponderea majoră  în populația în vârstă de muncă și în cea care aduce pe lume copii. El spune că analiza rezul­ta­telor recen­să­mân­tului va  putea contura mai bine acest viitor demografic și eco­nomic.

De unde au apărut un milion de locuitori în plus

Rezultatele finale ale recensă­mân­tului populației din 2011 sunt cel puțin surprinzătoare prin prisma diferenței majore de populație față de cea anun­țată anul trecut, la momentul publicării datelor provizorii, când populația es­ti­ma­tă era de 19,04 milioane de per­soane. Întrebat de unde provine această dife­rență și dacă este posibil ca sursele ad­mi­nis­­trative (bazele de date obținute de la mai multe instituții de stat) folosite pentru centralizarea datelor finale să nu re­flecte realitatea, Tudorel Andrei, noul președinte al INS, a explicat:

„Nu ne-am fi asumat un asemenea risc, să publicăm niște date, dacă nu s-ar fi încadrat într-o abordare folosită și în alte țări și dacă nu aveam un regulament care să ne permită legal să înregistăm datele din sursele administrative. Am avut noroc de CNP-uri, care ne-a ajutat să evităm dublările“, a spus șeful INS. El a mai precizat că este pentru prima dată când România a folosit această meto­do­logie la recensământ și că, recensă­mâin­tele din următorii ani vor avea ca bază principală sursele administrative, cerce­tările din teren fiind doar o „validare“ a informațiilor culese din bazele de date.

„Sub-înregistrarea majoră a fost cau­zată de faptul că, la momentul recensă­mântului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate și nici nu au existat alte persoane (în țară) care să declare informațiile solicitate despre aceștia“, a mai spus șeful INS.

Potrivit datelor recensământului, în prezent în străinătate lucrează 2,2 – 2,3 milioa­ne de români, însă aceste statistici sunt contrazise de alte organizații care au făcut cercetări despre migrație.

„Am centralizat 720.000 de formu­lare adresate persoanelor plecate în străinătate pe o perioadă lungă de timp, care reprezintă aproximativ 30% din totalul populației estimate că era plecată în străinătate pentru o perioadă înde­lun­gată la nivelul anului 2011. Chair dacă este posibil să existe o subestimare a acestei populații, informațiile culese sunt prețioase pentru că este prima cercetare care a încercat să evalueze caracte­risti­cile acesteia“, a spus șeful INS. El a men­ționat că în statisticile Eurostat există o es­timare a populației care a migrat din Ro­mânia de 2,2 mil. persoane, iar o altă estimare, a Organizației pentru Coope­rare și Dezvoltare Economică (OECD) arată că există 3,5 mil. români în străină­tate.

„Am discutat în urmă cu două zile cu asistenta secretarului general al OECD, care a spus că estimarea lor inclu­de și persoanele plecate pentru o perioa­dă scurtă de timp (nu doar cele cu o ședere îndelungată, cum solicită metodologia recensământului din 2011 – n.red.)“, a mai spus șeful INS.

El a mai precizat că, din analiza celor 720.000 de chestio­nare ale românilor din străină­tate, rezultă că cei mai mulți au plecat din județe precum Bacău, Galați, Neamț, Suceava și municipiul București – acestea fiind persoane care au plecat în străinătate pentru o perioadă îndelungată de timp. Principalele țări de destinație au fost Italia, Spania, dar și Marea Britanie, Germania sau Franța.

Organizarea și efectuarea recensă­mântului au fost lamentabile, crede profesorul Vasile Ghețău de la Centrul de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici“ al Academiei Române.

„Privind însă lucrurile pe un plan mai general, și aceste două componente și rezultatele provizorii sunt expresia fidelă a stării societății românești în anul recensământului (și nu numai): o populație atinsă de criză economică, socială și politică, profund divizată, excesiv politizată, cu multiple fracturi, disoluție a autorității instituțiilor, atitudini iresponsabile față de recensământ ale unor oameni politici importanți (în opoziție pe atunci), societate civilă  modestă în manifestări, incompetență și atitudini  anti-recensământ din partea unor insti­tuții de presă și chiar spirit civic  îndoielnic din partea celor care au refuzat recenzarea, nu au primit recenzorii și nu au declarat informații corecte la înregistrare“, a spus Ghețău. El a mai explicat că operațiunea de recu­perare a INS era singura po­si­bilitate de a determina un număr plauzibil al populației cu reședința obișnuită în România în octombrie 2011. „Și cred că cifra de 20,1 milioane locuitori trebuie acceptată“. El adaugă că o privire rapidă asupra gradului de recuperare la nivel de județe, relevă o corelație semnificativă  cu scăderea numărului populației în rezultatele provizorii față de populația de la începutul anului 2011 (sau chiar de la recensământul anterior, din anul 2002).

„Astfel de diferențe nu au fost constatate la recensăminte anterioare, chiar dacă la toate recensămintele (de la noi și de oriunde) există un grad de sub-înregistrare. Un recensământ nu este o operațiune farmaceutică,  nicăieri. Una din marile probleme ale recensământului din octombrie 2011 a fost diferențierea  dintre populația cu reședința obișnuită în țară (populația stabilă în termenii INS) și populația cu reședința obișnuită în străinătate (având în vedere și imensul număr ar românilor aflați în alte țări europene). Cred că datele publicate reflectă în bună măsură realitatea demografică a țării și sunt singurele pe care le avem asupra populației stabile“, conchide profesorul Ghețău.

Cum îi influențează pe oamenii de afaceri și directorii de companii noile statistici demografice din România

Claudia Russu, director de marketing la Baumix (producător de materiale de construcții)

„Nu poate fi decât un plus (faptul că sunt cu 1,1 milioane de persoane mai mult față de estimările inițiale), pentru că va crește practic puterea de cumpărare în piață, însă foarte important de văzut este între ce vârste se încadrează aceste 1,1 milioane de persoane. Spre exemplu, dacă sunt adulți, ne interesează, pentru că ei sunt potențiali clienți. În principiu însă nu facem bugetele în funcție de numărul total de locuitori. Targetul nostru sunt orașele mari, iar când facem evaluări ne uităm la potențialul orașelor, la care adăugăm o creștere sau o scădere în funcție de modul în care evoluează sectorul în care activăm.“

Anca Stroe, director de marketing la Danone South East Europe

„Produsele fabricate de Danone în Romania sunt comercializate în regiunea Europei de sud-est, pe o piață care totalizează 60 de milioane de consumatori. Variațiile importante în dimensiunea pieței sunt, desigur, un factor de luat în considerare pentru deciziile strategice. În privința deciziilor operaționale, cum este cazul prognozei de vânzări, un astfel de factor nu a fost luat în calcul, întrucât prognoza se construiește pe trendul derivat din datele reale de vânzări din lunile precedente.“

Tudor Furir, managing director al Pernod Ricard România

Tudor Furir spune că scăderea numărului de locuitori are un impact negativ asupra tuturor businessurilor. El consideră că principala problemă nu este doar aceea a scăderii populației, ci că odată cu aceasta scade și puterea de cumpărare a românilor.

„Cu siguranță luăm în considerare numărul de locuitori atunci când ne facem bugetele, iar în industria asta luăm în special în calcul o anumită categorie, cea a persoanelor peste 18 ani. Populația scade, dar trebuie văzut ce categorie scade că s-ar putea să scadă numărul de locuitori cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani .Și cred că această micșorare nu se datorează numai scăderii natalității, dar și emigrării. Sunt mulți tineri care pleacă din România.“ Totodată, managerul spune că acum oamenii chiar dacă au bani nu mai au apetit de consum pentru că nu există o predictabilitate a ceea ce se va întâmpla în perioada următoare.

Mihai Matyas, directorul general al La Fântâna

Mihai Matyas CeO al celui mai mare îmbuteliator local de apă în watercoolere, consideră că este un lucru îmbucurător că în România sunt mai mulți locuitori decât estima anterior INS, dar că nu știe în ce măsură acești 20 de milioane de oameni sunt în țară. „Din punctul de vedere al businessului acest lucru nu ne influențează foarte mult pentru că în măsura în care datele sunt reale numărul nu este cu mult mai mai mare decât ne așteptam. Toată lumea calcula populația României la 19 milioane.“ Totodată, el spune că, de exemplu, consumul de apă per capita crește acum pentru că în raportările anterioare din domeniu era luat în calcul un număr de aproape 22 de milioane de locuitori.

Liviu Stoleru, director general al producătorului de cărămizi Cemacon

„În momentul în care facem bugetele, luăm în calcul populația, pe județe, pe zone, pe mediul urban și rural, dar nu ne influențează în niciun fel strategia de business faptul că suntem cu 1,1 milioane de persoane în plus față de cât se estimase inițial, pentru că cifra nu spune de unde este populația respectivă, din mediul urban sau rural, sau ce vârstă are. E prea puțin să ne ajute. Mai mult, acest milion de oameni este împărțit în toată țara, astfel că nu e determinant.“

Eugen Păturan, proprietarul francizei Bata

„La nivel teoretic ne ajută că suntem 20 de milioane și nu 19. La nivel practic însă ar trebui investigat în profunzime să vedem din ce segment fac parte acești un milion de consumatori. Înainte de criză simțeam plecarea românilor în străinătate mai ales vara, când aceștia se întorceau în vacanță și cheltuiau. Mai mult, trimiteau bani acasă tot timpul anului, bani care animau consumul. În criză s-a simțit lipsa lor pentru că nu mai erau bani în piață. Pot spune că în boom lipsa lor s-a simțit în bine, iar în criză în rău. Totuși, nu ne facem bugetele bazându-ne pe numărul de locuitori ai României raportat de INS. Noi targetăm maxim 10% din populație, și avem deja date despre publicul nostru.“

Dragoș Petrescu, antreprenor

„Mult mai important decât numărul de locuitori ai României este nivelul lor de trai. O creștere a veniturilor populației și o revenire din criză la normalitate ne-ar ajuta mai mult decât faptul că sunt 20 de milioane de români și nu 19. Creșterea numărului de locuitori nu înseamnă că aceștia ies în oraș. O creștere a nivelului de trai s-ar vedea însă în business“.

Dragoș Petrescu este proprietarul City Grill, Trattoria Buongiorno, Hanu Berarilor și al operatorului Caru’ cu bere, cu afaceri totale de 16 mil. euro și 900 de angajați.

Marius Văcăroiu, CEO al Policolor

„Este foarte proaspătă informația, cifra mai mare nu poate decât să ne bucure. (…) Dimensiunea pieței de consum - volum, valoare - este unul dintre factorii principali pe care o companie îi ia în calcul la realizarea strategiei proprii. Cifra

nou-anunțată nu va influența însă strategia Policolor în 2013. Așteptăm recalculările INS pe indicatori precum piața forței de muncă, calitatea vieții (venituri și cheltuieli populație, riscul de sărăcie), PIB pe locuitor și, nu în ultimul rând, rata de școlarizare. Policolor a avut o cifră de afaceri în 2012 de 31 milioane de euro și 236 de angajați.

Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 05.07.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adelina Mihai