Semnarea unui nou acord cu FMI în care să fie implicată și Comisia Europeană are ok-ul și chiar semnătura principalilor liderilor politici și a BNR, în vreme ce, la nivelul economiștilor și a mediului de business, ideea este chiar încurajată, față de anii trecuți când mai existau și rețineri față de demersuri similare.Acum mai toți analiștii economici văd într-un astfel de acord o garanție pentru investitori că reformele structurale vor continua și că restructurarea și privatizarea companiilor de stat vor fi continuate.
Peste exact o săptămână directorul general al FMI Christine Lagarde ajunge la București (în 15 și 16 iulie), iar analiștii se așteaptă ca autoritățile române să se folosească de acestă ocazie pentru a anunța un nou acord stand-by cu Fondul din care, la fel ca în cazul acordului tocmai încheiat, să nu fie trași bani, ci el să ofere doar o garanție pentru piețe că lucrurile nu vor devia și că echilibrele economice vor fi bine supravegheate.
Premierul Victor Ponta a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute că a avut o discuție cu președintele Traian Băsescu pe marginea scrisorii privind un nou acord cu FMI și Comisia Europeană.
„Decizia de a avea un nou acord cu CE și FMI e o decizie pe care o asumăm cu toții, și guvernatorul BNR și Guvernul și președintele (...) Am și trimis scrisoarea, a fost aprobată de toată lumea, de guvernator, de Guvern și de președinte și ministrul de finanțe, domnul Chițoiu și cu guvernatorul au semnat deja scrisoarea către Comisia Europeană și către FMI“, a susținut Ponta. Acordul, spune premierul, va fi tot unul de tip preventiv.
Anterior, premierul anunțase că Guvernul va începe în această lună negocierile cu FMI pentru încheierea unui nou acord, după ce Consiliul Director al FMI a avizat, în urmă cu aproape două săptămâni, cu trei derogări, ultimele evaluări cu România din acordul încheiat în primăvara lui 2011.
Acordul României cu FMI și UE, dus la capăt în această vară, în valoare de 5 mld. euro, a fost tratat de autoritățile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri.
Înțelegerea a fost parafată în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009 (în cadrul căruia România a împrumutat suma uriașă de aproape 20 mld. euro de la FMI, UE și Banca Mondială), și trebuia să se încheie în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităților române de extindere cu trei luni a acordului, până la sfârștul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducă arieratele și să adopte măsuri de îmbunătățire a managementului companiilor de stat.
Analiștii: un nou acord ar ajuta leul să nu se deprecieze
Analiștii sunt favorabili unui nou acord. Ar fi o strategie bună pentru România, având în vedere sumele mari care trebuie restituite Fondului și privatizarea incipientă a unor companii, urmând să permită BNR să continue politica de relaxare monetară și să împiedice deprecierea puternică a leului, consideră analiștii Erste Bank. „Considerăm că autoritățile române vor folosi această ocazie pentru a anunța un nou acord stand-by preventiv cu FMI, acoperind o perioadă de doi ani și având ca obiectiv restructurarea companiilor de stat. Având în vedere că plățile combinate ale Băncii Naționale a României (BNR) și Ministerului Finanțelor către FMI ating un vârf de 5 mld. euro pe an în 2013-2014, iar privatizarea companiilor de stat din energie și transporturi este în fază incipientă, un nou acord din care să nu fie trași bani este o strategie bună“, se arată într-o notă de cercetare a Erste Group.
Săptămâna trecută BNR a redus dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 5%, iar un nou acord ar permite băncii centrale să continue politica de relaxare monetară fără riscul unei deprecieri puternice a leului în raport cu euro. Tăierea dobânzii de către BNR a fost prima din ultimele 16 luni.
„O nouă înțelegere cu FMI deschide calea pentru măsuri suplimentare de relaxare monetară din partea BNR, în timp ce împiedică o deprecieră puternică a leului la peste 4,7 lei (pe euro, n.r.)“, notează analiștii Erste.
În urmă cu o săptămână guvernatorul BNR Mugur Isărescu a recomandat și el încheierea unui nou acord preventiv cu FMI și UE pentru că, a argumentat el, cel pe care România tocmai l-a finalizat s-a dovedit benefic, permițând împrumuturi mai ieftine de pe piețele externe.
„Eu recomand încheierea unui nou acord pentru că s-a dovedit a fi benefic, chiar dacă n-am tras niciun ban, pentru că ne putem împrumuta ceva mai ieftin de pe piețe. Sursa principală de finanțare pe plan extern a deficitului bugetar rămân piețele de capital.“
El a afirmat că un acord cu FMI ar asigura României, totodată, o „ancoră“ și credibilitate.
Deși privatizările au fost întârziate, termenele stabilite pentru selecția managerilor privați au fost decalate, reformele structurale au rămas în urmă, iar redresarea economică este lentă, Consiliul Director al FMI a avizat în urmă cu aproape două săptămâni ultimele două evaluări ale acordului din 2011 cu România și a aprobat ultima scrisoare de intenție transmisă de autoritățile române.
Activele externe nete, deficitul bugetului consolidat pe cash și arieratele bugetului de stat sunt cele trei ținte pentru care FMI a acceptat derogări.
FMI a spus că economia s-a stabilizat, dar că nu este mulțumit de ritmul lent cu care crește PIB-ul, admițând, astfel, că obiectivul acordului de tip preventiv încheiat în 2011 privind readucerea economiei pe o traiectorie de creștere solidă a fost ratat. Anul trecut economia a înregistrat o creștere de 0,7%, iar pentru 2013 prognozele indică un avans de 2%. Dar, pentru ca avansul economie să aibă urme vizibile, creșterea economică ar trebui să fie de 3-4%, după cum spunea la începutul acestui an Erik de Vrijer, șeful misiunii FMI pentru România.
Fondul recomandă încă autorităților române reforme în domeniul sanitar, fiscal, energie, transporturi și companii de stat pentru ca România să ajungă la creșterea economică potențială și să creeze locuri de muncă.
Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 08.07.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu