Germania nu se mai bazează pe exporturi pentru susținerea creșterii economice, ci pe consumul populației stimulat de salarii mai mari.Exporturile Germaniei au înregistrat în luna mai cea mai abruptă scădere de după sfârșitul anului 2009 mai ales din cauza declinului cererii în celelalte state ale zonei euro, un semn îngrijorător pentru cea mai mare economie europeană și totodată principalul motor de creștere economică al regiunii. Vestea bună, pentru Europa și România, este că importurile au crescut peste așteptări. Germania este principala sursă de importuri pentru România, dar și cea mai mare piață de desfacere pentru produsele românești.
Exporturile Germaniei au scăzut cu 2,4% în termeni ajustați sezonier în luna mai, comparativ cu luna anterioară, la 90,4 miliarde de euro, după două luni de creștere. Acesta este cel mai accentuat declin de după decembrie 2009. Scăderea este de 4,8% în termeni anualizați și reflectă mai ales contracția de 9,6% a cererii din celelalte state din zona euro, scrie AP.
Livrările în străinătate, în mod tradițional seva care hrănește economia germană, sunt afectate de criza din zona euro, care erodează cererea de aici. Uniunea monetară este cea mai mare piață de desfacere pentru produsele germane. Exporturile către această regiune au o pondere de 40% în total. De asemenea, încetinirea economiei chineze reduce apetitul într-o țară văzută de multe companii din Germania ca o alternativă pentru Europa, notează agenția Thomson Reuters. Imaginea pesimistă este completată de un sondaj la care au participat directori de achiziții care sugerează că situația exporturilor nu s-a îmbunătățit în iunie. Guvernul de la Berlin se așteaptă ca exporturile să reprezinte un obstacol pentru creșterea economică anul acesta și se bazează în schimb pe consumul populației, stimulat de salariile mai mari, o piață a muncii sănătoasă și inflație moderată, pentru a sprijini creșterea economică.
Germania hrănește cu banii dați pe importuri economiile în criză
În aceste condiții, avansul de 1,7% al importurilor este o veste bună pentru guvern deoarece arată că germanii își permit să cumpere mai mult din străinătate.
„Tăria importurilor arată că cererea internă este robustă, ceea ce este bine pentru creșterea economiei germane deoarece consumul și investițiile pot avea o contribuție bună la PIB“, apreciază Christian Schulz, analist la Berenberg Bank.
Creșterea importurilor oferă speranță și statelor din zona euro care încearcă să iasă din criza economică și bugetară cu ajutorul exporturilor.
Economia germană este în continuare un performer mai bun decât țările vecine. Date publicate săptămâna trecută arată că deficitul comercial al Franței – o altă mare economie europeană – cu restul lumii s-a lărgit substanțial în luna mai. PIB-ul Germaniei și-a revenit cu o creștere ușoară în primul trimestru după ce în ultimele trei luni ale anului trecut s-a comprimat. Analiștii și oficialii se așteaptă ca avansul să capete forță.
Dar „exporturile germane au scăzut accentuat în mai, ceea ce arată că economia are încă dificultăți să intre într-o treaptă superioară de viteză. Destinul exporturilor germane rămâne în mâinile partenerilor comerciali din afara zonei euro. Datele dezamăgitoare sugerează că motorul economic al zonei euro încă dă rateuri“, a explicat Carsten Brzeski, analist la ING, citat de The Telegraph.
Criza, pentru Germania mumă, pentru alții ciumă
Acolo unde alate state văd doar dificultăți economice în viitor, Germania vede un influx de forță de lucru calificată din străinătate, costuri de finanțare reduse, un buget echilibrat și o piață imobiliară în creștere, scrie Foreign Affairs. Teoria generală este că succesul Germaniei este o recompensă greu câștigată printr-un management economic strict. Însă conservatorismul bugetar și reformele structurale nu sunt singurii factori care contribuie la creșterea economică susținută de exporturi. Aceasta în realitate este în mare parte produsul adaptării afacerilor și condițiilor de pe piața muncii, care au revigorat industria germană.
Revirimentul economic reflectă, de asemenea, structura specifică a uniunii monetare europene și chiar criza financiară și șomajul din zona euro. Imigranții și banii investitorilor din Europa inundă țara pentru a scăpa de austeritatea prescrisă statelor în criză de cancelarul Angela Merkel și de tehnocrații Uniunii Europene.
Germania este principalul partener comercial al României și unul dintre cei mai importanți investitori străini – locul trei după Olanda și Austria, cu un stoc al investițiilor la nivelul anului 2011 de 6,2 mld. euro. România a avut anul trecut exporturi către Germania de 8,3 mld. euro (18,6% din totalul exporturilor) și importuri de 9,5 mld. euro (17,4% din totalul importurilor). Practic, exporturile României depind într-o proporție însemnată de Germania și o creștere robustă a celei mai mari economii a Europei ajută businessul românesc în acest sens. România a avut anul trecut o creștere economică de 0,7%, la fel ca Germania. Afacerile companiilor germane în România sunt de aproximativ 30 miliarde euro.
Creditorii internaționali avertizează că perspectiva bailoutului Greciei rămâne incertă
Trioul creditorilor internaționali ai Greciei – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional – a ajuns la o înțelegere cu guvernul elen în ceea ce privește măsurile de politică economică și financiară necesare pentru a garanta atingerea obiectivelor din acordul de finanțare externă. Misiunea creditorilor pleacă însă de la Atena lăsând în urmă avertismentul că perspectiva programului de finanțare externă rămâne incertă, dar și prognoza că economia va reveni pe creștere anul viitor, scrie The Telegraph. De acest acord depindea următoarea tranșă, de 8,1 miliarde euro, din pachetul de bailout. Grecia are de plată datorii de 2,2 miliarde dolari scadente luna viitoare, dar încrederea investitorilor a ajuns la cote mici printre altele deoarece șeful fiscului grec, Haris Theoharis, a anunțat că mai mult de două treimi din cele 40 miliarde euro în taxe datorate statului ar putea fi catalogate ca „necolectabile”.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.07.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu