Germania, cea mai mare economie europeană, a respins la scurt timp după ce a fost prezentat proiectul Comisiei Europene privind restructurarea sau lichidarea băncilor în dificultate din uniunea bancară apreciind că prin acesta executivul european și-a depășit atribuțiile. Acest mecanism s-ar aplica tuturor băncilor din zona euro și țărilor care intră în uniunea monetară, iar puternicele bănci locale de economii din Germania sunt un subiect politic delicat într-o țară care la toamnă va merge la vot.Mecanismul unic de rezoluție (de structurare sau lichidare a unei bănci) prezentat de CE reprezintă cel de-al doilea pilon al proiectului ununii bancare din zona euro prin care se are în vedere retezarea legăturii toxice dintre băncile din zona euro și guverne, scrie The Wall Street Journal. Primul pilon este supraveghetorul unic, rol care va reveni probabil Băncii Centrale Europene în toamna anului 2014. Propunerea Comisiei prevede un „comitet unic de rezoluție“ care va pregăti și duce la capăt restructurarea oricărei bănci aflată în situație de criză, din zona euro sau din statele UE care aderă voluntar la schemă. Responsabilitatea declanșării procedurii de rezoluție ar reveni în mod exclusiv CE, iar mecanismul ar fi garantat și finanțat dintr-un fond de rezoluție format prin contribuții de la industria financiară.
Proiectul ar avea scopul de a reduce la minimum necesitatea de a mobiliza fonduri publice în cazul colapsului unei bănci, precum și riscurile generate de un astfel de scenariu pentru sistemul financiar și economie.
„Din punctul nostru de vedere, Comisia și-a depășit autoritatea. De aceea din punctul nostru de vedere propunerea nu este ceva care să aducă credibilitate mare”, a declarat Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al guvernului german condus de cancelarul Angela Merkel.
Germanii s-au săturat să plătească pentru greșelile altora
Germania nu acceptă transferarea riscurilor financiare de la economiile individuale la ansamblul zonei euro deoarece, așa cum criza a dovedit-o, va ajunge să plătească o mare parte din cheltuieli.
„Avem nevoie de un sistem care să aducă decizii rapid și eficient evitând semnele de îndoială privind impactul asupra finanțelor publice și reguli care creează certitudini pe piețe”, a afirmat Michel Barnier, comisarul european responsabil cu reglementarea piețelor financiare.
Germania a avertizat în repetate rânduri că stabilirea unei autorități unice de rezoluție bancară contravine tratatelor UE, care limitează influența executivului de la Bruxelles asupra finanțelor la nivel național.
Berlinul ar prefera o desfășurare a proiectului în două etape, începând cu formarea unei rețele de autorități naționale de rezoluție bancară, urmată de înființarea unui for centralizat numai după ce tratatele UE vor fi fost amendate.
Barnier a sugerat că este posibil un compromis cu Germania care ar putea privi întinderea puterii noii autorități sau numărul de bănci pe care le acoperă. Spre exemplu, o opțiune este ca autorității centrale să-i fie dată responsabilitate doar asupra băncilor mari cu importanță sistemică, restul instituțiilor căzând sub puterea autorităților naționale.
Însă Berlinul nu este îngrijorat de întinderea puterii noii autorități, ci dacă Comisiei i se poate da puterea de a decide dacă lichidează sau nu o bancă sub actualele tratate europene, de procesul de luare a deciziilor de către comitetul de rezoluție - care nu asigură drept de veto, dacă fondul unic de rezoluție poate, legal, folosi banii strânși de fondurile naționale.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.07.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu