Salvarea unei bănci mari cu banii de la buget implică costuri enorme și se ajunge la un atac la adresa democrației, dar noile reglementări europene mută costul salvării băncilor de pe umerii contribuabililor, a declarat ieri guvernatorul BNR Mugur Isărescu (foto
), susținând că România nu are bănci mari comparativ cu cele internaționale, dar are „bănci mari comparativ cu economia“.
„Dacă vrei să salvezi o bancă mare cu bani de la buget ai niște costuri enorme. Cum vine chestia asta? Să salvezi cu banii contribuabililor. Vedeți la ce problemă de atac la democrație se ajunge. De ce să nu plătească acționarii și cei care au beneficiat de dobânzi de 5-6%, ca deponenții de la Bank of Cyprus“, a spus ieri Isărescu la un seminar organizat la BNR pe tema noii arhitecturi de supraveghere a piețelor finaciare în Uniunea Europeană.
Criza a arătat nevoia de gestiune eficace a băncilor aflate în dificultate și ieșirea ordonată din piață a instituțiilor neviabile, în special a celor „to big to fail“ (prea mari pentru a fi lasate să falimenteze - n.red.). Deși instrumentele de vânzare de active cu asumare de pasive sau banca-punte există în pachetul multor autorități, ele nu pot rezolva problema principală a băncilor „too big to fail“, a arătat Isărescu. „Din fericire, în România nu avem bănci foarte mari comparativ cu cele internaționale. Unele sunt mari comparativ cu economia românească. Noul cadru european va introduce recapitalizarea internă“.
BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank și UniCredit Țiriac Bank sunt cele mai mari bănci din România în funcție de active.
În contextul crizei financiare internaționale, guverne și bănci centrale din toată lumea au alocat miliarde de dolari pentru salvarea unor bănci, în principal de importanță sistemică, și au redus dobânzile de referință, pentru stabilizarea sectorului financiar. Dar s-au înmulțit și falimentele.
Vorbind despre cazul „micuț“ Bank of Cyprus din primăvară, care a afectat 0,7% din sistemul bancar, Isărescu a spus că BNR nu a purtat foarte tare grija celor 100 de deponenți, cu depozite de peste 100.000 de euro, ci s-a temut de o eventuală contagiune, de panică bancară.
„Nu era o bancă românească, era o bancă străină. Depozitele care ar fi fost afectate de acel haircut...nu știu dacă erau 100 de persoane. Ați văzut cât tărăboi s-a făcut. Fie vorba între noi, dacă te-ai dus la o dobândă de 5-6% în euro sau dolari, nu crezi tu, deponentule, că ți-ai asumat un risc, când dobânzile în lume sunt de maximum 1%? Vreți să vă recuperați în întregime banii fără să tremurați deloc, dând vina, eventual, pe domnul Cinteză (Nicolae Cinteză, directorul Direcției de Supraveghere din cadrul BNR - n. red.) că nu s-a ocupat de dumneavoastră? Noi, ca să o spun acum foarte clar, n-am purtat grija celor 100 de deponenți foarte tare“.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu (stânga) și prim-viceguvernatorul Florin Georgescu așteaptă definitivarea la nivel european a noilor condiții în care pot fi salvate sau nu bănci care intră în derapaj. Peste 90% din activele bancare din România sunt controlate de străini
Isărescu a spus că supraveghetorii sistemului bancar trebuie să știe că o contagiune poate să pornească de la un lucru foarte mic. „Panica, prin excelență, este irațională, nu poți să o tratezi cu mesaje raționale. Cel mai bine este să o previi. Prevenirea fragilității stabilității financiare este condiționată de asigurarea unui cadru transparent și predictibil pe piața bancară“. Prin natura sa, sectorul bancar este mai predispus la evenimente sistemice decât alte sectoare economice, a mai spus Isărescu.
Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, a prezentat noul cadru privind rezolvarea situației băncilor problemă (rezoluția) ca soluție pentru ieșirea ordonată de pe piață a instituțiilor neviabile considerate „too big to fail“ și noua paradigmă - „recapitalizarea internă“ (bail-in).
Recapitalizarea internă deplasează costul salvării băncilor din sfera contribuabililor în zona acționarilor și creditorilor, a explicat Georgescu. „Recapitalizarea internă (bail-in) este noua paradigmă privind rezoluția. Este un răspuns la problema «too big to fail». Se evită apelul la banii publici. Până recent se apela la bail-out, costul restructurării bancare fiind suportat de bugetul de stat și din împrumuturi de la FMI,Uniunea Europeană și Banca Mondială. Recapitalizarea internă este și un instrument pentru rezolvarea problemei „too big to save“ și scurtcircuitarea legăturii vicioase dintre băncile în dificultate și datoria publică a statelor“, a arătat Georgescu.
Rezoluția bancară înseamnă restructurarea asistată de stat a unei instituții de credit în vederea asigurării continuității funcțiilor sale esențiale pentru economie.
Restructurarea administrativă, și nu judiciară a activității, se poate finaliza prin lichidarea ordonată a instituției, după transferul componentelor critice, sau continuarea activității, ulterior recapitalizării interne (bail-in).
Georgescu, BNR: Deficitul de cont curent ar putea ajunge în acest an la cel mult 2%
Deficitul de cont curent al României se va încadra în acest an în limita a 4% din PIB, ajungând probabil în jur de 2% cel mult, apreciază prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) Florin Georgescu.
„Una dintre problemele pe care le-a avut România, cea legată de soldul contului curent, dispare în 2013, vom fi în limita a 4%, probabil în jur de 2% cel mult“, a declarat joi Georgescu la un seminar pe tema supravegherii piețelor financiare în Uniunea Europeană, organizat la BNR.
Contul curent al balanței de plăți a avut în primele 5 luni un excedent de 314 milioane euro, față de un deficit de 2,28 miliarde euro în aceeași perioadă din anul 2012, pe fondul reducerii deficitului balanței comerciale și a veniturilor, respectiv surplusului înregistrat de balanța serviciilor.
Deficitul balanței comerciale a scăzut cu 1,47 miliarde euro, la venituri scăderea a fost de 502 milioane euro iar balanța serviciilor a avut un surplus de 783 milioane euro, față de un deficit de 18 milioane euro.
Investițiile străine directe au totalizat 414 milioane euro, de la 656 milioane euro în perioada ianuarie - mai 2012.
Raluca Ghinea
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.07.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu