Reluarea procesului de despăgubire la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților prin acordarea unui titlu de compensație cu o valoare record de 300 mil. lei unui cesionar arată încă o dată că retrocedările sunt în România o afacere pentru cei care au cumpărat drepturi de litigioase în timp ce foștii proprietari de drept așteaptă și acum la coadă. În aprilie, Guvernul și-a asumat răspundere pentru o nouă lege de despăgubiri.Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), instituția din subordinea primului-ministru responsabilă de retrocedări, a emis săptămâna trecută un titlu de despăgubire în valoare record de 297,6 milioane de lei pentru o persoană care a depus dosar de retrocedare în 2010. Ieri, în presă, a apărut informația că beneficiarul titlului de despăgubire ar fi Vasile Geambazi, unul dintre nepoții lui Gigi Becali, iar surse oficiale au confirmat informația pentru Ziarul Financiar.
Vasile Geambazi (foto Cancan.ro) ar fi cumpărat dosarul de retrocedare înainte de 2010 de la fostul proprietar de drept la un preț de circa 10%-20% din valoarea compensației și a obținut în instanță despăgubiri de 297,6 milioane de lei pentru o suprafață de 21 de hectare de teren situat în Voluntari, potrivit acelorași surse. Suma de aproape 300 milioane de lei va fi plătită de la bugetul de stat în termen de cinci ani în tranșe anuale egale începând de la 1 ianuarie 2014.
Acordarea acestui titlu de despăgubire în valoare record unui cesionar și nu fostului proprietar de drept arată că procesul de despăgubire s-a transformat în România într-o afacere extrem de bănoasă pentru cei care cumpără drepturi litigioase.
România a retrocedat mai mult decât oricare stat din UE
România a scos la retrocedat mai mult decât orice alt stat din Europa: terenuri agricole și forestiere, școli și spitale, imobile, acțiuni la cele mai valoroase companii din sectorul energetic, și tot mai sunt cereri nesoluționate. Însă mare parte din despăgubirile făcute de stat în ultimii opt ani au ajuns pe mâna unor persoane care nu avut legătură cu procesul de retrocedare și care au profitat de legile extrem de complicate și de termenele lungi pentru a cumpăra dosarele de la foștii proprietari sătui să mai aștepte rezolvarea dosarelor la ANRP.
Mai mult, premierul Victor Ponta a condamnat în urmă cu câteva luni neregulile din activitatea ANRP făcute de fostele conduceri și supraevaluarea dosarelor, declarând că va găsi o soluție prin care va face publice numele celor care au încasat cele mai mari despăgubiri.
ANRP a publicat pentru prima dată pe site-ul propriu lista detaliată a dosarelor rezolvate însă nu a publicat și numele beneficiarilor, deși compensațiile se plătesc din bani publici. Președintele ANRP a declarat pentru ZF că legea interzice publicarea de date cu caracter personal. În primele două ședințe de la reluarea procedurii de despăgubire, ANRP a acordat titluri de despăgubire în valoare record de 700 milioane de lei pentru 52 de dosare. Câteva sute de dosare așteaptă rezolvare de la ANRP.
Impozitarea cu 85%, încă neclară
Potrivit noii legi de retrocedare (numărul 165/2013), în situația în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin, cesionarul ar trebui să încaseze doar 15% din diferența dintre compensația primită și prețul plătit pe dosar, susțin avocații. De exemplu, dacă cesionarul a plătit 60 milioane de lei pe dosar, atunci ar trebui să încaseze doar 36 milioane de lei de la bugetul de stat.
Pe de altă parte, George Băeșu, președintele ANRP, susține că în cazul titlului de despăgubire de 300 milioane lei nu se aplică impozitul de 85% pentru că decizia de despăgubire a fost emisă de către instanța de judecată în baza legii vechi, respectiv 247/2005 care nu supra-impozitează cesionarii de drepturi litigioase.
„Dacă impozitul de 85% nu se aplică dosarelor vechi atunci acest impozit este doar o măsură populistă și nu are nici un efect pentru că mare parte din dosare au fost tranzacționate în trecut“, a spus avocatul Gheorghe Piperea.
De aceeași opinie este și avocatul Iulian Lepa care susține că titlurile deținute de cesionari ar trebui impozitate cu 85% iar suma reținută direct la sursă, mai exact beneficiarul să încaseze 15% din diferența dintre suma primită drept compensație și prețul plătit pe dosare.
Ziarul Financiar a tras de mai mult ori un semnal de alarmă cu privire la riscurile tranzacționării drepturilor litgioase cerând ca prin noua lege de restituire să fie interzise cesionările. ZF a scris că impunerea unui impozit de 85% nu este eficientă pentru că în contractele de cesiune valoarea reală a tranzacției poate fi ascunsă și astfel aplica un impozit pe o sumă falsă.
1.000 de cesionari au încasat 7 mld. lei
Ce s-a întâmplat în ultimii cinci ani arată cât de bine au știut samsarii să speculeze în interes personal o legislație slabă. O mie de cesionari au primit despăgubiri de 7 miliarde de lei, în condițiile în care 13.000 de foști proprietari au luat cumulat mai puțin. Aceste abuzuri s-au petrecut cu „acordul“ autorităților statului.
În martie 2008, Guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu și cu Varujan Vosganian la cârma Ministerului de Finanțe a aprobat o hotărâre prin care a fost posibilă vânzarea acțiunilor Fondului Proprietatea cu trei ani înainte de listarea la bursă. Prin această hotărâre a apărut o adevărată bulă speculativă cu acțiuni FP: politicieni și persoane cu influențe politice au cumpărat de la foștii proprietari la prețuri de 5 sau 10 bani pentru un leu acțiuni la fond, dar și fonduri străine de investiții care au ajuns să controleze fondul.
Din 1991 până în 2013 România a retrocedat în natură 9.000 de clădiri și peste un milion de hectare de teren intravilan și extravilan, alte 5 miliarde de euro în bani și acțiuni la Fondul Proprietatea, care deține acțiuni la giganții energetici.
Principalii beneficiari ai despăgubirilor au fost cesionarii de drepturi litigioase, cei care au cumpărat dosarele, și nu foștii proprietari.
Din 27.000 de dosare soluționate de ANRP, doar 13.000 au primit efectiv compensații. 3,8% din totalul dosarelor sunt ale cesionarilor și au primit 7 miliarde de lei, față de 6,4 miliarde de lei cât le sunt cuvenite restului de 26.000 de dosare care aparțin proprietarilor de drept.
Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 03.07.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu