Guvernul a mai decis încă o dată să vândă acțiunile pe care România le deține la operatorul Romtelecom. Nu este prima dată când guvernul face un astfel de anunț, speram însă să fie ultima, adică vânzarea acțiunilor Romtelecom să aibă loc.A vinde întregul pachet de acțiuni al statului, de 45,9%, nu este în interesul României. S-ar putea obține o valoare pe acțiune mai mică prin „inundarea pieței“ cu acțiuni cu o valoare între 500 mil. euro și 750 mil. euro, mai ales în condițiile unui context nefavorabil (macroeconomic, piața de capital).
După modelul Franței, Germaniei, sau Greciei, unde statul deține încă o poziție minoritară în structura acționariatului, uneori confortabilă, statul român ar trebui să vândă un pachet suficient de mare pentru a fi interesant pentru marile fonduri de investiții, dar nu prea mare pentru ca statul să mai rămână cu un pachet important de acțiuni. Un pachet de 20-25% oferit spre vânzare ar putea fi atractiv pentru piață și ar putea duce și la obținerea unei valori bune pe acțiune, fiind șanse mai mari de a fi suprasubscris. Un pachet de 20-25% ar putea permite statului român să obțină între 250 și 450 mil. euro, în funcție și de condițiile pieței.
Fuziunea prealabilă a operatorilor Romtelecom și Cosmote România ar mări interesul pentru acțiuni și deci valoarea pe acțiune obținută din listare.
Valoarea de piață
În anul 2012 Romtelecom înregistra EBITDA de 166 de milioane de euro, iar Cosmote de 120 de milioane de euro astfel că ar putea rezulta o valoare între 500 și 750 de milioane de euro pentru participația statului de 45,99%. Listarea la bursă implică evaluarea operatorului la momentul vânzarii, astfel că la momentul vânzării, probabil în 2014, se vor lua în considerare rezultatele anului 2013, iar valoarea de piață va fi influențată de condițiile pieței, de pachetul oferit spre vânzare, etc.
Vânzarea prin listare duală pe bursă
Listarea pe bursă este cel mai favorabil scenariu pentru România deoarece adresează întreaga piață de capital internațională si nu un singur (potențial) cumpărător, acționarul majoritar. Aceasta ar însemna acordul acționarului majoritar, care are preemțiune la vânzare. Acum circa doi ani, OTE nu se arăta interesată în cumpărarea unui pachet de acțiuni Romtelecom, iar între timp situația nu a evoluat favorabil astfel că ar fi de presupus că grupul OTE nu va dori sa cumpere întregul pachet oferit de statul român. Dacă acest acord se va obține, vânzarea acțiunilor Romtelecom s-ar putea face pe bursă - ofertă publică inițială pe o bursă din vestul Europei, Londra, de exemplu și bursa din București. Listarea duală ar proteja valoarea acțiunilor operatorului pe piața românescă de capital, o piață mai sensibilă.
Listarea la bursă implică mai mulți cumpărători (fonduri de investiții, investitori particulari, etc.), astfel că valoarea pe acțiune ar putea fi mai mare dacă oferta este suprasubscrisă, adică dacă pachetul nu este prea mare. Vânzarea directă către acționarul majoritar ar putea conduce uneori la aprecierea incorectă a valorii companiei.
Fuziunea operatorilor Romtelecom și Cosmote Romania înainte de vânzare!
Înainte de listare ar trebui realizată fuziunea operatorilor Romtelecom, în care România deține 45,99% și Cosmote România, în care Romtelecom deține 30%, ambii deținuți de OTE, controlat de Deutsche Telekom. Ar trebui realizată fuziunea a doi operatori, fiecare cu problemele lui și fiecare acționând pe cont propriu într-o piață din ce în ce mai convergentă și mai competitivă ajunsă la maturitate, într-un operator puternic capabil să concureze cu Vodafone și Orange.. Ar rezulta un nou operator în care statul român ar deține mai puțin (20-30’%), dar a cărui valoare ar fi mai mare decât valoarea celor doi operatori luați separat. Fuziunea ar crea sinergii - economii la cheltuieli, venituri sporite prin pachete totale de servicii - ‚5 plays’: voce fixă și mobilă, Internet fix și mobil, TV, care i-ar aduce un avantaj competitiv față de Vodafone și poate și față de Orange. Deutsche Telekom are astfel de experiențe în alte piețe, astfel că fuziunea nu ar trebui să fie o problemă, dacă se dorește. ANCOM sau Consiul Concurenței nu ar trebui să aibă obiecții, dată fiind complementaritatea rețelelor.
Folosirea rezultatului vânzării pentru "România Digitală’!
Fondurile rezultate din listarea Romtelecom ar trebui folosite pentru România Digitală - conectarea României la rețelele de telecomunicații. Astăzi 45% din populația României locuiește în zonele rural unde utilizarea serviciilor de comunicații, dar și activitaea economică este scăzută. Pâna acum banii generați de telecomunicații (privatizarea Romtelecom, licențe 3G, etc.) au fost “atrași de găurile negre” din economia României. Însă în țările dezvoltate telecomunicațiile sunt considerate motor al dezvoltării economice a țării - creșterea cu 10% a penetrării accesului de bandă largă duce la creșterea cu circa 1% a PIB-ului. Banii rezultați din vânzarea unui pachet de acțiuni Romtelecom ar putea fi investiți în dezvoltarea acoperirii cu rețele de mare viteză (CE are un plan cu termene 2013 și 2020, pe care România ar trebui să-l respecte), adică în oferta de servicii de bandă largă, dar mai ales în stimularea cererii de servicii de bandă largă: creșterea adopției. Un rol important îl va avea “informatizarea” întregului aparat de stat (administrație, educație, cultură, sănătate, etc.), care să permită o interfață electronică, accesibilă și prietnoasă cu românul oriunde se află.
Dr. Nicolae Oacă, consultant telecomunicații
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.07.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu