Paranoia premierului Erdogan riscă să alunge investitorii și să trimită economia turcă într-o criză valutară

Inflația din Turcia, țară din care tra­dițiile democratice și creșterea economică explozivă au făcut până nu demult farul de ghidaj pentru națiunile care au ieșit din pri­măvara arabă, a ajuns la maximul ultimelor nouă luni din cauza scumpirii rapide a alimentelor și educației, iar costurile de finanțare aproape s-au dublat din luna mai.

Moneda națională, lira, s-a depreciat cu 10% față de începutul anului. Tot acest mixt toxic pare o reluare a dificultăților din 2011, când Turcia a ajuns în pragul unei crize cu o cădere de 20% a lirei și o intervenție ma­sivă a guvernului pentru stoparea de­cli­nului, și subliniază vulnera­bilitatea unei economii care depinde mult de dispo­ziția in­vestitorilor, atacați de premierul Erdogan.

Inflația anuală a accelerat la 8,3% pe an în iunie, maximul ultimelor nouă luni, potrivit datelor publicate miercuri de institutul național de statistică. Veștile au demo­ralizat investitorii de pe bursă, acțiunile terminând ședința în scădere cu 3,5%. Bursa de la Islanbul este cu 6% sub nivelul de la începutul anului, scrie The Wall Street Journal.

Randamentele obligațiunilor cu scadența la doi ani sunt de aproape 8%, față de 4,6% pe 17 mai. Tot acest mix de date demonstrează cât de instabilă este dispoziția investitorilor, unul din factorii la care economia turcă este cel mai vulnerabilă.

Cine este de vină? Recent, premierul Tayyip Erdogan a amenințat cu acțiuni dure contra unora dintre cele mai mari bănci și grupuri industriale, ceea ce a dus la scăderea accentuată a acțiunilor, scrie Bloomberg. El a amenințat, de asemenea, că va „sufoca“ un așa-zis „lobby pentru dobânzi ridicate“ al speculatorilor care au vrut să împingă în sus dobânzile și să sufoce economia, notează agenția Thomson Reuters. Investitorii străini dețin obligațiuni și acțiuni turce de 140 miliarde dolari, potrivit Standard Bank. Ei vor pierde bani dacă dobânzile cresc.

Riscul este mai degrabă ca investitorii să-și scoată banii din Turcia dacă-și pierd încrederea. Economia turcă, a cărei creștere puternică era atractivă pentru investitori, a crescut cu doar 2,6% anul trecut, față de 8,5% anul anterior, după ce banca centrală a majorat dobânzile pentru a reduce pericolul ca economia să se supraîncălzească. Inflația a atins anul trecut aproape 9%.

Necesarul de finanțare nu poate fi acoperit decât cu investitorii străini

Cea mai mare slăbiciune economică este deficitul de cont curent, un semn că consumul crește mai rapid decât poate suporta economia. Indicatorul a scăzut la 5,9% din PIB în 2012 de la 9,7% din PIB în 2011. Dar deficitul a început din nou să crească anul acesta. Până acum investi­to­rii internaționali au acceptat să finan­țeze de­ficitul de cont curent. Ei erau în­cântați, pe lângă creșterea economică, de ati­tudinea favorabilă piețelor a lui Er­dogan, de stabilitatea politică și de pers­pec­tiva că democratizarea va aduce țara în UE.

Însă protestele masive din ultimul timp au pus sub semnul îndoielii acești factori pozitivi. Atacurile lansate de Erdogan asupra speculatorilor umbrește promisiunile facute față de piețe. Violența cu care guvernul a răspuns protestelor pune, de asemenea, la îndoială viitorul Turciei în UE. În plus, turismul ar putea fi afectat de tensiunile sociale.

Un indicator al vulnerabilității Turciei la pierderea încrederii este necesarul de finanțare externă, de 205 miliarde dolari – un sfert din PIB – până la sfârșitul anului viitor. Dacă investitorii nu vin cu banii, lira s-ar putea scufunda.

Banca centrală are rezerve de 130 miliarde dolari, reduse în comparație cu necesarul de finanțare. Rezervele nete – după ce sunt excluse fondurile în valută depozitate de bănci – sunt de doar 46 miliarde dolari, potrivit Standard Bank.

În aceste condiții, banca centrală nu va putea, probabil, să facă față dacă „lobbyul dobânzilor“ fuge spre ieșire. În acest caz, banca centrală va trebui să majoreze dobânzile, ceea ce ar afecta creșterea.

Guvernul a început vânătoarea vino­va­ților  - cum ar fi băncile și agențiile de știri - din „conspirația internațională“, cei care ar fi orchestrat protestele. Șeful Consiliului Pie­țelor de Capital a con­firmat că subal­ternii lui au lansat o an­chetă privind vola­tili­tatea din timpul protestelor. Potrivit trade-rilor de la Istanbul, autoritățile le cer să le pună la dispoziție corespondența cu străinii.

În 2011, lira s-a depreciat cu 20% față de dolar, ceea ce a forțat banca centrală să cheltuiască peste 18 miliarde dolari în 2011 pentru susținerea lirei și să majoraze dobânzile pentru stăvilirea inflației, aflată la valori de două cifre din cauza creșterii nevoii de finanțare externă.

Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 05.07.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru