
Într-o întâlnire cu ministrul Finanțelor, Pierre Moscovici, oamenii de afaceri francezi au acuzat guvernul că impune taxe prea mari asupra companiilor și că politicile economice merg "în zig-zag", transmite Bloomberg.
Moscovici a calificat atacul drept "neelegant" și "facil".
Liderii businessului francez i-au transmis lui Hollande că trebuie să renunțe la schimbările constante de reglementare și să se concentreze pe reducerea cheltuielilor statului înainte de apariția constrângerilor presupuse de următoarele alegeri.
"În Franța, problema reală este statul. Statul trebuie să reducă cheltuielile publice și să aducă afacerile în centrul preocupărilor francezilor. Ar trebui să-și vadă de treabă, nu să ne spună nouă ce să facem", a declarat directorul general al grupului petrolier Total, Christophe de Margerie.
Remarcile șefului Total, a treia mare companie petrolieră din Europa, reflectă frustrările mediului de afaceri francez, care trebuie să facă față celui de-al treilea an consecutiv de stagnare economică sau recesiune.
Hollande, susținut de partidul Socialist, încearcă să găsească un echilibru între necesitățile mediului de afaceri și măsurile cerute de majoritatea parlamentară de stânga, care dorește încetinirea ritmului de reducere a deficitului bugetar pentru protejarea populației, în contextul unui șomaj record.
Guvernul francez a introdus în ultimii 3 ani majorări de taxe cu un impact cumulat de aproximativ 70 miliarde euro, în timp ce cheltuielile de consum au stagnat, iar investițiile s-au prăbușit.
Zeci de ani de măsuri care au redus, treptat, numărul orelor de lucru și au limitat concedierile, marjele de profit ale companiilor au fost puternic erodate și au scăzut anul trecut la cel mai redus nivel din 1985.
Profitul companiilor nefinanciare din Franța reprezintă mai puțin de 15% din Produsul Intern Brut, față de aproximativ 25% în Germania, potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
După puțin peste un an de la învestire, popularitatea lui Hollande s-a prăbușit la minime record, cu 11 luni înaintea alegerilor pentru Parlamentul European (25 mai 2014). Liderii din mediul de afaceri consideră că guvernul ar trebui să implementeze măsuri care să încurajeze sectorul privat înaintea campaniei electorale, care va descuraja decizii potențial nepopulare.
Cheltuielile statului francez reprezintă 57% din PIB, a doua cea mai mare rată din rândul statelor OCDE, după Danemarca.
"Statul a devenit prea mare. Suntem pregătiți să acceptăm cu nu mai avem posibilitatea să cumpărăm următoarele alegeri cu noi cheltuieli sociale?", a comentat și Augustin de Romanet, directorul general al companiei Aeroports de Paris, care operează aeroporturile din zona capitalei.
Pe lângă opoziția Partidului Socialist, Hollande se confruntă și cu nemulțumirea miniștrilor din subordine în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar. Săptămâna trecută, președintele a fost nevoit să o concedieze pe Delphine Batho, ministrul energiei, care a criticat planurile privind reducerea cheltuielilor publice și a descris drept "prost" proiectul de buget pentru 2014.
Institutul național de statistică din Franța estimează că investițiile efectuate de companiile nefinanciare vor scădrea cu 2,4% în acest an, declinul accelerând de la -1,9% în 2012, cel mai probabil din cauza temerilor privind posibilitatea unor noi creșteri de taxe.
Un raport prezentat în luna iunie de Ernst & Young, intitulat "Franța: Ultima strigare", notează că firmele și companiile franceze se luptă cu cele mai mari salarii pe oră din zona euro, cu excepția Belgiei și Luxemburgului.
Directorul de strategie al grupului EADS, proprietarul producătorului de aeronave Airbus, a recomandat guvernului să creeze "un climat care să încurajeze afacerile".
"În rest, lăsați totul în sarcina noastră. Nu puneți obstacole în calea activităților companiilor, nu vă băgați în operațiunile de zi cu zi", a afirmat Marwan Lahoud, reprezentantul EADS la întâlnire.
Hollande s-a angajat în campania electorală să întoarcă trendul ascendent al șomajului, promisiune tot mai dificil de respectat în contextul miilor de concedieri anunțate de companii precum PSA Peugeot Citroen, Alcatel-Lucent sau Sanofi.
Numărul șomerilor din Franța se ridică la 3,26 milioane, cu o rată a șomajului de 10,8%, maximul ultimilor 14 ani.
Hollande a adoptat unele măsuri menite să satisfacă necesitățile companiilor. În aprilie a fost adoptată o lege care înlesnește concedierile și flexibilizează reglementările de pe piața forței de muncă. Anterior, în luna octombrie, la presiunea grupurilor de lobby, guvernul a limitat o creștere a taxei pe câștigurile de capital realizate de antreprenori și a lansat un program de credite fiscale pentru companii în valoare de 10 miliarde euro.
Francois Hollande a afirmat în mai multe rânduri că va limita cheltuielile publice pentru a reduce deficitul bugetar, însă una dintre primele măsuri adoptate după învestire a fost reducerea vârstei de pensionare de la 62 la 60 de ani, pentru angajații care au început devreme activitatea în câmpul muncii. Măsura influențează aproximativ 110.000 de persoane pe an și a fost finanțată prin creșterea taxelor pe salarii cu 0,1 puncte procentuale.
0 comments :
Trimiteți un comentariu