Rata șomajului a ajuns la 7,5% în luna mai a acestui an, în ușoară creștere față de perioada similară a anului trecut (cu 0,3%), iar numărul de șomeri este de 720.000 de persoane, potrivit datelor publicate ieri de Institutul Național de Statistică.Rata șomajului crește în mod constant de la începutul anului, când era de 7%, ajungând la unul dintre cele mai ridicate niveluri din toată perioada crizei. O rată a șomajului la 7,5% a mai fost înregistrată pe parcursul a patru luni din anul 2011 (aprilie, august, septembrie și noiembrie), iar acest nivel a fost mai mare doar în martie 2010, când rata șomajului a fost de 7,6%.
„În realitate, numărul de șomeri este mult mai mare, mai ales după ce în perioada crizei s-au pierdut aproximativ un milion de locuri de muncă. Statistica folosește un sistem de calcul prin care se elimină multe persoane care ar fi putut intra în categoria șomerilor. Situația de pe piața muncii s-a degradat foarte tare, s-au trecut foarte multe persoane pe contracte de muncă pe perioadă determinată, iar unii angajații vin o zi da și o zi nu la muncă, iar pentru «absențele motivate» nu sunt plătiți și nu le sunt plătite nici contribuțiile sociale”, explică profesorul Vladimir Pasti, sociolog și politolog specializat în studierea evoluțiilor politice și sociale ale tranziției românești.
În primele patru luni ale anului, numărul de angajați din economie a crescut cu 56.000 de persoane, efectivul total de salariați ajungând la 4,36 milioane de persoane în aprilie. Cu toate acestea, economia mai are de recuperat câteva sute de mii de locuri de muncă pierdute în criză, după ce noile angajări făcute în ultimii doi ani nu au reușit să acopere nivelul de concedieri făcute de angajatori pentru reducerea de costuri. Iar o nouă creștere a ratei șomajului nu poate decât să scadă șansele de recuperare rapidă a economiei prin creșterea veniturilor aduse din contribuții la bugetul de stat, dar și în consum.
Pe de altă parte, nivelul șomajului din România este sub nivelul mediu înregistrat în celelalte state ale Uniunii Europene, având în vedere că rata medie a șomajului în UE a fost de 10,8% în luna mai. Cele mai mici niveluri au fost înregistrate în Austria (o rată de 4,7%) și în Germania (5,3%), în timp ce în Spania șomajul a atins un nivel extrem de ridicat, de 26,9%, o situație îngrijorătoare fiind și în Portugalia, unde șomajul a fost de 26,8%.
„România a pierdut din 1990 încoace peste patru milioane de locuri de muncă. Poți să arăți bine în statistici când numărul de angajați ți s-a înjumătățit? Fără o strategie care să încurajeze reindustrializarea, care să creeze locuri de muncă în domenii cu valoare adăugată mare, situația nu se va îmbunătăți“, mai explică profesorul Pasti, care predă în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA).
El a mai adăugat că productivitatea angajaților români este, în statistici, printre cele mai scăzute, pentru că raportările se fac la profitabilitatea companiei per angajat și nu la volumul de producție per angajat și că, în plus, produsele care se fac în România nu aduc valoare adaugată mare.
„Se contruiesc malluri în care se angajează oameni prost plătiți, unde se vând produse scumpe, care generează profit mare, dar care sunt cumpărate tot de populația cu venituri mici. Cum să crească vânzările dacă cei care formează piața, clienții, sunt prost plătiți?“, a mai spus profesorul Pasti.
O potențială creștere a șomajului ar putea avea loc și după rezultatele din acest an ale examenului de bacalaureat, după ce în ultimii doi ani peste 200.000 de absolvenți de liceu nu au reușit să promoveze acest examen, iar o mare parte dintre aceștia au îngroșat rândurile șomerilor, pentru că nu și-au găsit locuri de muncă.
„Elevii și studenții cresc rândurile șomerilor nu pentru că sunt prost pregătiți, ci pentru că nu îi angajează nimeni, nu mai au la ce. În categoria șomerilor, adică a celor aflați în căutarea unui loc de muncă, i-aș integra și pe cei trei milioane de emigranți, care au plecat pentru că nu aveau unde să lucreze ca să dea de mâncare la copii. E mai bine să faci munci necalificate, prost plătite în Germania decât să câștigi la un nivel mediu în România“, adaugă Pasti.
Analiștii avertizează asupra problemelor legate de nevoia de creare de noi locuri de muncă.
Chiar și Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naționale Mugur Isărescu a spus ieri, prezent la emisiunea de business ZF Live, că „trebuie să acționăm asupra locurilor de muncă, șomajul este încă mare” și că „avem cel mai mic număr de salariați la mia de locuitori din UE”.
INS calculează rata șomajului folosind metodologia Biroului Internațional al Muncii (BIM), iar rezultatele pentru luna mai reprezintă nivelul ratei șomajului ajustate sezonier, provizorii, care urmează să fie revizuite la finele lunii august. Această metodologie este folosită și de statele care raportează la Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, nivelul șomajului.
În România mai există o rată a șomajului, calculată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), care este mai mică - de 5,03% în luna mai (corespunzătoare unui număr de aproape 444.000 de șomeri), care se calculează pe baza declarațiilor persoanelor care se înscriu la agențiile pentru ocupare. Rata șomajului BIM, calculată de INS, se realizează pe baza datelor de la anchetele făcute în gospodării și care include și persoanele care nu lucrează, dar care nici nu se înscriu la agențiile pentru șomeri.
Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 02.07.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu