BIS: Puterile creditoare ale Europei sunt la fel de vinovate pentru criză ca și țările debitoare

Puterile creditoare ale Europei sunt la fel de vinovate ca și țările debitoare pentru criza datoriilor suverane din zona euro și împiedică ieșirea refuzând să participe la îndreptarea direcției, potrivit Băncii Reglementelor Internaționale, instituție considerată a fi banca băncilor naționale.

Băncile europene au jucat un rol uriaș în construirea bulei speculative a creditului de dinaintea prăbușirii băncii americane de investiții Lehman Brothers, explică Banca Reglementelor Internaționale (BIS), o instituție cu sediul în Elveția. Băncile au investit numai în datorii americane 1.250 miliarde de dolari între 2003 și 2007, mai mult decât au achiziționat cumulat Asia și țările OPEC. Băncile au concentrat bani în Europa de Sud în pofida riscului unor bailouturi dacă țările de aici ar fi întâmpinat probleme.

„Băncile europene au fost neglijente în evaluarea acestor expuneri, iar auto­ritățile de re­gle­­mentare - pentru că au permis. Supraîncărcarea este la fel de responsabilă pentru criza care a urmat pe cât este și supraînda­torarea“, menționează BIS.

Statele debitoare din sudul Europei sunt forțate acum să taie cheltuielile fără a se lua măsuri de ajustare pentru a se ajunge la echilibru cu stimulentele din blocul creditor, iar astfel este creată o tendință deflaționistă care face și mai dificil pentru acestea să-și ramburseze datoriile.

„Defaulturile foarte răspândite vor afecta creditorii din statele excedentare“, notează BIS. Instituția cere „simetrie în ajutarea între creditori și debitori“ pentru a fi evitată repetarea crizei din anii 1930 și a avertizat că revenirea economiei globale va rămâne înghețată dacă băncile nu ajută.

BIS a explicat că înainte de criza globlă s-a produs o „explozie extraordinară“ a activelor transfrontaliere cauzată de excedentele cronice ale statelor creditoare. Aceste active au crescut de la echivalentul a 50% din PIB-ul global la mijlocul anilor 1970 la 180% în 2007. Germania are un surplus de cont curent de 6% din PIB.

Statele cu excedente continuă să acopere deficitele datornicilor prin procedeul “vendor financing”, care descrie împrumutul dat de o parte altei părți pentru ca aceasta să achiziționeze produsele creditorului. În astfel de structuri de finanțare fluxul de capital poate fi oprit oricând, cu „consecințe devastatoare“.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.08.2013

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru